A jazz world, a jazz school, de ce nu?

De Ziua Internațională a Jazzului, Herbie Hancock ne reamintește că: "We all want to live in a jazz world where we all work together, improvise together, are not afraid of taking chances and expressing ourselves."

O lume ca în jazz, de ce nu? Poate că ar fi posibil de construit, dacă a colabora, a fi creativ, a ști să te descurci în orice situație, a îndrăzni, a nu te teme să greșești, a risca, a-ți exprima liber părerile și emoțiile devin obiective de atins în fiecare școală. A jazz school, de ce nu?

Schimbarea la față a școlii

Din seria pe care am denumit-o ”schimbarea la față a școlilor, acțiuni mici care contează” - intervenție participativă marca Asociatia Komunitas în spațiul Colegiului Național ”Mihai Eminescu” din București - aprilie 2015.

Despre conceptul de intervenție participativă în curtea școlii aplicat de Komunitas încă din 2009 puteți citi aici.

În loc de bănci

În loc de bănci care arată toate la fel, aș pune într-o sală de clasă scaune care să nu semene unul cu altul, poate așa ne-am aminti în orice moment că fiecare copil este unic și rostul școlii este să se aplece asupra fiecăruia, să valorifice ce e bun, să îi descopere înclinațiile și talentele și să i le dezvolte.

De ziua cărții, tot ”Creative Schools”

De Ziua Mondială a Cărții am tradus un mic fragment din cartea lui Sir Ken Robinson, publicată acum două zile, ”Creative Schools”:

Despre creativitate

”Uneori se spune că nu putem defini creativitatea. Eu cred că o putem face. Iată definiția mea: creativitatea este procesul prin care ajungi să ai idei originale valoroase. Există și alte două concepte pe care trebuie să le avem în vedere: imaginația și inovația. Imaginația stă la rădăcina creativității. E abilitatea de a aduce în minte lucruri care nu sunt percepute cu simțurile.

Creativitatea este despre prospețimea gândirii. Nu înseamnă ceva nou pentru întreaga omenire – deși asta ar fi un plus – ci cu siguranță ceva nou pentru persoana care face lucrul respectiv. Creativitatea implică să faci judecăți de valoare, să vezi dacă ceva la care lucrezi îți e de folos, fie că e o teoremă, un proiect sau o poezie. O lucrare creativă trece adesea prin mai multe faze specifice. Uneori, la final, vezi că nu mai seamănă cu ce ai vrut să faci la început. E un proces dinamic, care înseamnă conexiuni, interdisciplinaritate, utilizarea metaforelor și analogiilor. A fi creativ nu înseamnă doar să ai idei deosebite și să-ți lași imaginația să zburde. Poate să însemne și asta, dar împlică și cizelarea, testarea și focalizarea pe ceea ce faci…Creativitatea nu este opusul disciplinei și controlului. Dimpotrivă, în orice domeniu poate implica cunoștințe solide și un înalt nivel de abilități practice.”

O școală bună = valoare adăugată

De câte ori mă întreabă cineva ce înseamnă o școală bună, dau același răspuns, textul din imaginea de mai sus. O școală bună este aceea în care fiecare (și subliniez, fiecare) copil face un pas înainte față de cum a fost când a venit la școală. A venit cu nota 4 și școala l-a ajutat să promoveze, a venit foarte tăcut și școala  l-a învățat să pună întrebări, a venit nesigur pe el și școala l-a făcut încrezător în sine, a venit timid și școala l-a învățat să lucreze în echipă, a venit fără să știe că, de exemplu, poate cânta bine și școala i-a descoperit talentul și l-a făcut o mică vedetă, și, da, a venit cu 9, dar școala l-a adus la 10 și tot așa. În business, asta se numește valoare adăugată.

Azi e ”Creative Schools”

Pentru mine 21 aprilie e o zi eveniment, pe care o anunțasem acum ceva timp pe blog: azi a fost publicată cartea lui Sir Ken Robinson “Creative Schools: The Grassroots Revolution That’s Transforming Education.” Și am de făcut 3 observații:

1.Aparitia unei cărți foarte bune despre educație este o știre la o televiziune importantă, care îl invită frumos pe autor și îi ia un interviu.

2. Aviz amatorilor, iată un expert în educație (unul adevărat, nu făcut peste noapte) care nu dă vina pe profesori și pe școli, ci pe acea cultură a standardizării care vine din partea politicului, a guvernelor, interesate în ultimii ani de a controla domenii cât mai cuprinzătoare

3. Mesajul lui Ken e cât o mie de dezbateri (și îl înțelegem bine, că așa am făcut/ facem la clasă/ în școală unii dintre noi): să personalizăm educația, să facem lecții atractive, să facem apel la  imaginația copiilor, la creativitatea lor, la talentele lor, să lucrăm în echipe, să facem activități bazate pe proiect, pentru că profesorii nu sunt în sala de clasă să scrie sau să vorbească în fața unor șiruri de bănci în care stau elevi, ci se află acolo  ca să îi motiveze și să îi inspire pe copii. Pentru că a PREDA este o ARTA. Cât ne mai ia să înțelegem?

Interviul de azi se poate urmări aici:Interviu cu Sir Ken Robinson

Ziua Pământului 2015

Ziua Pământului de anul acesta va fi una specială: este cea de-a 45-a aniversare (a fost pentru prima oară celebrată în 1970 de un ONG, Earth Day Network /EDN) și are un slogan care cheamă la acțiune concretă, din seria celor cu luat înapoi orașul, țara, planeta:”It’s our turn to lead”/ Este rândul nostru să conducem. Să salvăm și să reparăm ce se mai poate. Să ne schimbăm stilul de viață, obiceiurile și comportamentele de zi cu zi. Alegeri mici, dar cu impact. Bun prilej pentru niște activități reușite organizate de școli, căci idei sunt multe, la un click distanță. Tot din seria noastră preferată - ”acțiuni mici, care contează”:vizionarea interactivă a unor filme documentare, grădinărit, ateliere tematice, artă reciclată, flash mob, campanii, curățarea unor zone din oraș, plantare de flori/ copaci, drumeții în natură sau pur și simplu mers cu copiii în parc să adulmece iarba și să se minuneze de magnolii și lalele. 

Unde ne aflăm

Din ”The Digital Economy and Society Index” (DESI) dat publicității de Comisia Europeană în februarie 2015 reiese că doar 20% dintre români au competențe digitale de bază și că 39% dintre români nu au folosit niciodată Internetul (media EU fiind de 18%).  Avem și cel mai mic procent de specialiști ICT care activează pe piața muncii și manifestăm și cea mai mică încredere față de operațiunile bancare online dintre toate țările membre UE.

În aceste condiții, concluzia menționată în fișa de țară e una logică și ar trebui să fie un punct de plecare pentru designul de programe și proiecte educaționale viitoare: ”Romania needs to address its severe digital skills gap. Digital skills are nowadays needed in every corner of the workforce, and the fact that only 20% of Romanians possess basic levels of digital skills can be an important barrier to the country’s economic development.”

Cea mai tare grădiniță din lume

Grădinița construită de arhitecții japonezi Taharu și Yui Tezura e un loc al experimentului și învățării prin joc și descoperire. Are formă ovală, copaci care trec prin clase și mobilă puțină. E concepută ca un sătuc unde 500 de copii găsesc în fiecare zi tot ce le trebuie pentru a fi fericiți.

A fost  premiată în 2011 de OECD/ CELE în cadrul ”The 4th Compendium of Exemplary Educational Facilities Award Ceremony” ca cea mai remarcabilă construcție, fiind selectată dintr -un număr de 166 de clădiri inovatoare de școli din 33 de țări.

sursa foto:http://www.e-architect.co.uk/japan/fuji-kindergarten-ring-around-a-tree

Dimineață la Pucioasa - magnolia, 40

Dimineață la Pucioasa - magnolia, in her 40s.