Pagini

miercuri, 26 august 2026

Ultimul curs de pregătire pentru funcția de director


 

Pentru că „unde-s doi, puterea crește”, colaborez cu Asociația Spring și Anna-Maria Bitere pentru a organiza ultimul curs, probabil, pe acest subiect. Fac asta pentru că am pe email foarte multe cereri neonorate pentru acest curs de pregătire a probei de interviu din cadrul concursului 2026 pentru funcția de director. Vă așteptăm!

Mulțumesc, Asociația Spring, pentru afiș! Înscrierile se fac aici: [https://forms.gle/foyB8w9gwDSWcjt79]
Toate informațiile se pot lua, de data aceasta, nu de la mine, ci de la Asociația Spring - datele de contact sunt pe afiș

vineri, 14 august 2026

Nu sunt de acord cu examenul de admitere la liceu!


Nu sunt de acord cu introducerea unui examen de admitere la liceu după Evaluarea Națională. Un copil de 14–15 ani nu are nevoie de două filtre succesive pentru a-și continua educația, ci de șanse reale de a-și descoperi și dezvolta potențialul. Mă tem că această măsură va accentua competiția, meditațiile și inegalitățile dintre copii și va transforma și mai mult școala într-o cursă pentru accesul la liceele „bune”.

Educația nu ar trebui să însemne tot mai multe bariere, ci mai multe șanse pentru fiecare copil. Un sistem bun nu ar trebui să investească toate mecanismele de evaluare în selecție. Avem nevoie de evaluări care să ne spună ce știe copilul, ce nu știe și cum îl putem ajuta să progreseze, nu doar în ce liceu poate intra.
În loc să facă ceea ce ne sugerează OECD – să desființeze sau să regândească examenul de Evaluare Națională –, ministerul mai adaugă un examen, pentru că „așa scrie în lege”. Am avertizat atunci când a fost adoptată că această nouă lege este prost concepută și că va înrăutăți și mai mult starea învățământului românesc. Iată că se întâmplă din nou, după metodologia proastă a concursului pentru funcția de director. Și, din păcate, se va continua pe aceeași linie.

marți, 11 august 2026

Nu scăpăm de testele standardizate

 


Un oficial din MEC a declarat recent următoarele:


„Din 2030, va deveni obligatorie folosirea unei platforme naționale de evaluare, cu aproximativ 200.000 de itemi, care va permite testări sumative la nivel de școală sau județ, după modelul țărilor nordice, cu comparații între rezultate și medii.

Contractul de finanțare a platformei a fost semnat săptămâna trecută, termenul oficial de implementare fiind 2029.”

Referitor la această declarație, am următoarele întrebări:

1. I-a întrebat cineva și pe profesori și pe specialiști în educație dacă sunt de acord cu obligativitatea utilizării testelor standardizate? Cele mai performante țări în educație au înlăturat sau au redus utilizarea testelor standardizate în sistemul lor de învățământ pentru că analizele au concluzionat că nu sunt eficace. Am scris despre acest subiect AICI și AICI și în alte locuri.

2. Care model al țărilor nordice va fi urmat? Nu există unul. În țările nordice astfel de platforme sunt utilizate pentru a-i sprijini și consilia pe profesori și pentru a îmbunătăți calitatea educației și a asigura progresul fiecărui copil: test → identificarea lacunelor → intervenție pedagogică → progres. La noi platforma va fi utilizată pentru ierarhizare: test → comparație → clasament → presiune asupra școlii/profesorului.

3. Care este firma câștigătoare a contractului? 

4. În loc să dăm atâția bani pe o platformă nu mai bine investim în FORMAREA profesorilor pe teme de evaluare formativă, furnizare de feedback individualizat, corelarea evaluării cu competențele menționate în curriculum și utilizarea standardelor în evaluare ?

miercuri, 5 august 2026

ONU și starea de bine a elevilor



Mă bucur să constat că ideile mele se pliază pe concluziile unor rapoarte internaționale ale unor organizații de prestigiu.

Iată mai jos un fragment referitor la starea de bine a elevilor din  raportul ONU "Curriculum, pedagogie si evaluare - elemente ale dreptului la educatie" , Geneva 18 iunie2026:

„Prioritizarea stării de bine în detrimentul goanei după performanță


19. Numeroasele contribuții primite, precum și discuțiile Raportorului Special cu tinerii, inclusiv în timpul vizitelor în diferite țări, confirmă fără echivoc faptul că evaluarea sumativă, axată pe note, precum și volumul mare de muncă asociat acesteia reprezintă o sursă principală de stres, prejudicii emoționale și dezangajare, chiar și în sistemele care recunosc în mod oficial drepturile copiilor.

20. Presiunea obținerii performanței, predarea orientată exclusiv spre teste și un mediu școlar competitiv sunt exemple de practici educaționale care afectează negativ starea de bine și stima de sine a elevilor și pot încălca dreptul acestora la odihnă și joacă. 21. Comitetul pentru Drepturile Copilului a remarcat faptul că mulți copii din întreaga lume sunt privați de acest drept din cauza accentului pus pe succesul academic formal. De exemplu, programa școlară și orarul zilnic nu recunosc adesea necesitatea jocului, a recreerii și a odihnei sau nu prevăd suficient timp pentru acestea; utilizarea metodelor pedagogice formale sau didactice nu valorifică oportunitățile oferite de învățarea activă prin joc, iar practicile de evaluare formală creează presiune pentru obținerea performanței educaționale. 22. Același Comitet a subliniat în numeroase observații finale că elevii nu ar trebui suprasolicitați cu teme și sarcini școlare, că volumul lor de studiu trebuie să corespundă vârstei și capacităților lor și că aceștia trebuie să dispună de suficient timp pentru odihnă și hobby-uri, precum și de acces la joc liber, nestructurat și imaginativ și la activități recreative în timpul programului școlar. În unele cazuri, Comitetul a remarcat că presiunea socială de a excela din punct de vedere academic, combinată cu utilizarea excesivă a smartphone-urilor și cu o lipsă gravă de timp liber și de spații sigure pentru petrecerea timpului liber, joacă și exercițiu fizic pentru copii, impune statelor părți să ia măsuri, precum programe de conștientizare și campanii publice, pentru a schimba percepția și atitudinile față de odihnă, timp liber și joacă, considerate factori esențiali pentru dezvoltarea copiilor.
Acesta a recomandat eliminarea treptată a practicilor, inclusiv a măsurilor de testare, care contribuie la nivelurile ridicate de stres resimțite de elevi din cauza presiunii academice și asigurarea unui mediu de învățare creativ de care copiii să poată beneficia.”

Raportul poate fi citit AICI