Implicarea părinților în luarea deciziilor în școli

Tendințele legislative actuale, care pun accentul pe descentralizare și mărirea gradului de libertate decizională a școlii, readuc în centrul atenției și în actualitate discuția despre implicarea părinților în viața școlii și în luarea deciziilor importante privind procesul de învățământ.

Într-o țară în care, în general, nu există o cultură a participării, gradul scăzut de implicare a părinților a fost și este și în prezent o problemă pentru școala românească. Ideile divergente privind responsabilitatea părților în educaţia copiilor, anumite comportamente întâlnite la părinți, profesori sau manageri sau lipsa timpului și a resurselor materiale necesare pot menține gradul de participare la un nivel redus.  

În multe țări din lume, participarea părinților la luarea deciziilor este o practică curentă. În 21 dintre cele 29 de țări membre cu drepturi depline ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE – indicatori 2010), unitățile de învățământ public sunt conduse de consilii în care prezența părinților este obligatorie( Austria, Belgia,Cehia, Anglia, Estonia, Franta, Grecia, Islanda, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia, Slovenia, Chile, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Coreea de Sud, Slovacia,Scoția)  în alte 3 țări prezența acestora fiind opțională.

In Anglia, de exemplu, in majoritatea cazurilor, cu excepția școlilor private, există governing boards formate din 9-20 de persoane - părinți, profesori, un reprezentativ al autorității locale educaționale, reprezentanți ai comunității și în anumite cazuri membri marcanți ai unor fundații/partenerilor/ sponsorilor.

Demn de menționat este și faptul că, în majoritatea țărilor cuprinse în analiză, există un proces standardizat prin intermediul căruia sunt preluate plângerile făcute de părinți, iar în 17 țări există un ombudsman (intermediar între părinți și autorități) care preia și investighează aceste plângeri.

Am considerat întotdeauna că părinții își încredințează copilul școlii spre îngrijire și, ca urmare, au dreptul să știe ce s-a planificat pentru educația acestuia, să fie informați în legătură cu ce se întâmplă în instituția respectivă și să participe la luarea deciziilor care îi privesc și îi afectează pe copiii lor. În școlile publice, dar și private pe care le-am condus/ consiliat am introdus practica și instrumentele specifice necesare informării regulate a părinților în legătură cu:

• documentele programatice ale școlii (misiune, politici, curriculum, reguli etc.)
• ce se întâmplă în şcoală (activități, evenimente, succese, schimbări etc.)
• progresul copiilor lor ( din punct de vedere academic și în ceea ce privește dezvoltarea personală)
• direcţii majore ale schimbării / reformei în educaţie.

În școlile cu care am colaborat, am implicat părinții în viața școlii în diverse forme, care au variat după gradul de consultare și de participare la procesul decizional: întâlniri periodice în care părinții erau informați și își exprimau opiniile în legătură cu anumite activități și realizări ale școlii, stabilirea și semnarea unor acorduri scrise școală - familie, aplicarea de chestionare pentru a afla opiniile părinților în legătură cu modul în care funcționa școala respectivă, participarea activă, și nu doar cu numele, în structurile de conducere ale școlii, înființarea în mod democratic a unui Consiliu Reprezentativ al Părinților(CRP), funcțional și cu putere de decizie reală.

Un model viabil al unui CRP pe care l-am înființat acum câțiva ani într-o școală particulară - Școala Europeană București ( o provocare în premieră la acea dată pentru sistemul de învățământ particular) are  în vedere următoarele aspecte:

• reprezentanții claselor în CRP( de preferat 2 persoane) sunt  aleși în mod democratic la nivelul fiecărei clase de către părinții clasei respective și nu nominalizați de către învățător sau diriginte
•  întâlnirile CRP cu conducerea școlii au loc fie la solicitarea directorului, fie la solicitarea părinților
• întâlnirile se organizează pe baza unei agende stabilite de comun acord, conducere și părinți
• la fiecare întâlnire reprezentanții claselor în CRP sunt mandatați să aducă în discuție și dezbatere probleme ale claselor
• hotărârile CRP se iau prin vot și sunt respectate atât de către conducerea școlii, cât și de către părinți
• membrii CRP au datoria să îi informeaze și pe ceilalți părinți în legătură cu aspectele discutate și hotărârile luate
• directorul îi informează pe profesori în legătură cu hotărârile CRP și se asigura că acestea sunt pus în practică de către toate cadrele didactice
• la finalul ședinței, se întocmește o minută (de obicei, de către cadrul didactic responsabil al comisiei relația cu părinți) care este transmisă către toți participanții pentru feedback și completare

Printre aspectele  incluse pe agenda întâlnirilor CRP s-au aflat:

• regulamentul de ordine interioară, alte reguli și regulamente
• proceduri pe diverse domeni
• amenajarea spațiilor și dotarea cu echipamente
• alocări bugetare
• sistemul de recompense și sancțiuni
• politica privind tema pentru acasă
• curriculum la decizia școlii
• organizarea unor evenimente mari ale școlii, de ex., Serbarea de Crăciun, Zilele porților deschise etc.
• programul de activități extrașcolare
• meniul și cantina
• probleme de siguranţă a elevilor
• raportarea progresului elevilor
• motivarea absențelor
• prezentarea Raportului de evaluare internă a calității
• structura și funcționarea site-ului școlii
• acțiuni de caritate etc.