În afară de copiii pe care
îi învață carte și care îi iubesc, nu sunt importanți pentru nimeni, nu îi
laudă nimeni, nu apar în presă sau la TV, nu se regăsesc poate nici pe listele
cu salarii sau gradații de merit, cu siguranță că nu se află printre experții cuprinși
în proiectele cu fonduri europene derulate la nivel local, nu îi sprijină nimeni, nu îi întreabă nimeni când li
se schimbă directorul odată cu puterea politică sau dacă au cu ce să facă
naveta. Și cu toate acestea, pentru că își fac datoria așa cum știu ei mai bine
sau cum au mai învățat pe la vreun curs
despre metode active, ei sunt cei care de ani buni fac ca sistemul să nu se
blocheze și să se facă școală în România, deși uneori e frig în clase, toaletele sunt în curte, salariile sunt
mici, la nivel local dictează politicul,
iar la nivel național nu avem încă politici educaționale pe termen lung care să
ne arate o direcție clară și o
destinație cu care să fim cu toții de acord.
God bless them.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu