Sir Ken Robinson on changing education from the ground up

 Nice way to begin my week - listening to Sir Ken Robinson talking about changing education from the ground up.

”Education should be personalised to every student's talent, passion, and learning styles, and creativity should be embedded in the culture of every single school.”

Lecții despre România de la Prințul Charles

În Valea Zălanului, un sat pierdut printre pădurile din Covasna, nu ajungi ușor, pentru că telefonul mobil nu are semnal, indicatoarele sunt rare și drumul este greu. Dacă mergi noaptea, e chiar o aventură.
Prințul Charles a ajuns însă acolo înaintea multora dintre noi, a rezonat cu magia locului, a cumpărat câteva case, le-a renovat și ne-a arătat că România are ținuturi unice, pe care nu le întâlnești nicăieri în Europa.

Proprietatea regală din Valea Zălanului, nr.1 este locul în care rafinatul stil britanic se combină armonios cu simplitatea modului de viață ancestral al oamenilor de diferite etnii din satele românești. Vii aici ca să stai de vorbă cu ai tăi în fața șemineului, să te plimbi pe pajiște, să bei un ceai englezec pe prisma de lemn a casei, să asculți liniștea și, cu puțin noroc, să te regăsești, poate un pic mai bun și mai înțelept.

Reforma educației la chinezi în 10 reglementări

foto via

http://english.cntv.cn

Chinezii ar trebui să fie foarte mulțumiți de sistemul lor de învățământ - au rezultate excepționale la evaluările internaționale și sunt pe primele locuri la testele PISA. Și totuși, recent, au început să conștientizeze costurile unor politici educaționale focalizate pe transmiterea de cunoștințe, competiție acerbă, testări frecvente, un program de școală și pregătire extrem de încărcat, meditații la scară industrială, plătite de părinți, o cultură a succesului cu orice preț, o motivație a învățării care înseamnă admiterea în universități bine cotate, interes scăzut pentru dezvoltarea personală sau stimularea creativității (vezi și http://ancatirca.blogspot.ro/2014/01/paradoxul-de-dupa-pisa.html).

Acum aproape un an, Ministerul Educației din China a anunțat o măsură menită să reformeze radical învățământul primar. Documentul care anunță schimbările se intitulează în mod sugestiv Ten Regulations to Lessen Academic Burden for Primary School Student (10 reglementări care să ușureze povara academică a elevilor din ciclul primar) și prevede, în rezumat, următoarele:

1. Înscrierea în școli se va face în funcție de docmiciliul copilului, fără a fi favorizați elevii cu rezultate deosebite.

2. Desființarea claselor formate pe niveluri de competență și formarea de clase de elevi echilibrate din punct de vedere al ritmului de învățare.

3. Punct de plecare zero în clasa I, fără a se accelera ritmul și a se mări volumul de conținuturi.

4. Fără teme pentru acasă; în schimb, școlile pot  da teme care să fie rezolvate în colaborare cu părinții și comunitatea și care să vizeze învățarea prin experiență directă - excursii, vizite, activități de lucru manual.

5. Fără teste standardizate la clasele I-III, iar la clasa a IV-a un singur test pe semestru pentru lb. chineză, matematică și lb străină.

6. Introducerea calificativelor - Excepțional, Excelent, Suficient și Insuficient, în locul notării prin sistemul de 100 de puncte.

7. Reducerea materialelor suplimentare/ auxiliarelor: poate fi utilizat doar un singur material suplimentar și se interzice profesorilor să recomande, să sugereze sau să promoveze orice material suplimentar/ auxiliar.

8. Interzicerea organizării oricărei activități de pregătire în afara orelor de curs sau în vacanțe.

9. Cel puțin o oră pe zi de exerciții fizice și desfășurarea orelor de educație fizică conform curriculumului național.

10.Autoritățile educaționale locale vor efectua inspecții regulate și vor monitoriza procesul de reducere a poverii academice.

Documentul a fost supus dezbaterii publice și, ca urmare, ministrul educației a primit 6000 de comentarii în urma cărora la punctul 4 - au rămas teme pentru acasă la clasa a IV-a, doar o oră pe zi; la punctul 5 testul de lb. engleză a fost eliminat și s-a specificat că rezultatele testelor nu sunt trecute în cataloage.

Schimbarea  fost bine primită, în general, dar, fiind una atât de radicală, există numeroase îngrijorări privind implementarea ei cu succes.

(textul celor  10 reguli sumarizat după http://zhaolearning.com/2013/08/22/china-enters-%E2%80%9Ctesting-free%E2%80%9D-zone-the-new-ten-commandments-of-education-reform/) 

Spațiul – cel de al treilea educator (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

A venit primăvara și spațiile exterioare ale grădinițelor și școlilor primare ar trebui amenajate astfel încât să stimuleze imaginația copiilor, creativitatea lor, dorința de a explora și plăcerea de a descoperi. Spațiul exterior devine astfel parte a mesajului educațional, "un al treilea educator", care îi "vorbește" copilului prin ceea ce îi oferă ca posibilitate de acțiune și experiență, individuală, dar mai ales în echipă.


De aceea, în aceste spații nu ar trebui să lipsească:




1. Ghivecele cu plante aromatice sau chiar o mică grădină de legume:

 
2. Materialele naturale/ din natură cu care copiii se pot juca în nenumărate feluri:

3.Locul de joacă magic:

4.Un element de produs sunete:

5.Locuri pentru experiment și explorare:

(sursa foto:http://www.letthechildrenplay.net/)

Let the Children Play

’No, our children don’t need more school. They need more play. If we care about our children and future generations, we must reverse the horrid trend that has been occurring over the past half century. We must give childhood back to children. Children must be allowed to follow their inborn drives to play and explore, so that they can grow into intellectually, socially, emotionally and physically strong and resilient adults.’

Dr Peter Gray, research professor of psychology at Boston College and author of the acclaimed textbook ‘Psychology’ (Worth Publishers) strongly believes in the value of play for children’s development. Here are his arguments in an excellent article published in response to Michael Gove’s plan to make school days longer and holidays shorter - a solution meant to raise test scores in the UK:

http://www.independent.co.uk/voices/comment/give-childhood-back-to-children-if-we-want-our-offspring-to-have-happy-productive-and-moral-lives-we-must-allow-more-time-for-play-not-less-are-you-listening-gove-9054433.html?utm_source=JANUARY+2014+UPDATE&utm_campaign=SCM+JAN+2014+UPDATE&utm_medium=email

Lecții finlandeze (4)

Anul acesta, testarea standardizată se va extinde în sistemul de învățământ românesc și va cuprinde niveluri noi de clase. În luna mai vor avea loc Evaluările Naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Conform precizărilor MEN, notele obținute de elevi nu se vor trece în catalog, rezultatele urmând însă  a fi valorificate la nivelul unităţii de învăţământ.

În ultima perioadă, pe plan mondial, se structurează tot mai puternic o mișcare care nu numai că pune în discuție utilitatea și relevanța testărilor standardizate, dar chiar consideră că acestea au un impact negativ asupra învățării. Un exemplu în acest sens este Finlanda, țara care are unul dintre cele mai performante sisteme de educație din lume, dar în care nu există practica evaluărilor/ testărilor naționale periodice.

Un articol recent din “Washington Post“ ne informează că în 12 ani de școală, un elev din Finlanda este o singură dată pus în situația de a participa la un examen național:

 “Singurul test standardizat din sistemul de învățământ finlandez este National Matriculation Examination (examen național de admitere) al cărui rol este de a stabili cât de pregătiți sunt tinerii la terminarea liceului și pentru a fi admiși la universități. Este un examen care se bucură de respect în societatea finlandeză, deoarece, a-l trece cu succes înseamnă a fi o persoană matură și educată a respectivei societăți.

Matriculation Examination este administrat de către o comisie externă numită de Ministerul Educației și Culturii, formată din 40 de membri, care sunt profesori universitari, profesori de liceu sau responsabili cu elaborarea politicilor educaționale. Pentru fiecare disciplină de examen există o comisie specială, care pregătește testul și notează lucrările – un total de 330 de membri asociați. Secretariatul comisiei are 22 de persoane și se ocupă de aspectele tehnice și de management ale exemenului. Se plătește o taxă de examen de 200 USD/ elev pentru un număr de 5 probe.

Structura examenului este următoarea:

• un elev trebuie să participe și să promoveze 4 examene pentru a intra în posesia unui certificat Matriculation Examination
•  este obligatoriu examenul care evaluează competențele de limbă maternă (finlandeză, suedeză sau saami)
•  în afară de examenul de limbă maternă, fiecare elev poate alege trei probe dintr-un calup format din următoarele discipline: a doua limbă maternă, limbă străină, matematică și discipline umaniste sau științe. In plus, elevii pot opta pentru o probă suplimentară la una dintre următoarele discipline: diverse limbi străine, educație pentru sănătate, psihologie, filosofie, etică și studii religioase.

Examenele pot fi date de două ori pe an, în septembrie și martie-aprilie. Elevii susțin probele în cadrul a trei perioade consecutive de examen care durează până la 6 ore. Toate testele, cu excepția celor de ascultare și citit -  înțeles sunt scrise și necesită rezolvarea unor sarcini complexe, de tip analiză și întrebare deschisă.

Profesorii ai căror elevi dau examenul în școală citesc lucrările și le notează. Apoi, membrii comisiei de examen/ disciplină dau nota finală independent de notele date de profesori. Notarea se face utilizând o scală cu 7 niveluri. Un examen picat poate fi compensat de o bună performanță în altul. Notele obținute sunt scrise pe un certicifat care este înmânat elevului care  a trecut cu succes examenul. Reușita la examen este considerată un mare câștig și un atu important pentru înscrierea la o universitate.

Iată câteva exemple de întrebări/ sarcini de lucru primite de elevii care au dat examen chiar în această primăvară:

1.Temele de eseu:  “Unii politicieni, atleți și alte celebrități au regretat ce au spus sau ce au făcut și și-au cerut scuze public  pentru acest lucru. Analizați înțelesul scuzei și acceptării acesteia ca un act social și personal.”

“ Corpul tău a devenit hobby-ul tău?”

“Mijloacele de comunicare în masă sunt în competiție pentru audiență – care sunt consecințele?”

“Alegeți trei religii ale lumii și comparați modul în care acestea utilizează imaginea sfântă și rolul pe care îl acordă acesteia.”

2. Educația pentru sănătate:
“ Pe ce bază se fac recomandări privind alimentația în Finlanda și care este scopul lor?”

“Comparați chlamydia cu condyloma.”

3. Psihologie:
 “Proiectați un studiu pentru a analiza modul în care personalitatea influențează comportamentul individului pe Facebook sau pe alte media sociale. Puneți în discuție considerentele de ordin etic ale studiului respectiv.”

4. Istorie:
“Karl Marx și Friedrich Engels au prezis că o revoluție socialistă va avea loc mai întâi în țări precum Marea Britanie.Ce i-a determinat să facă această afirmație și de ce o astfel de revoluție a a avut loc în Rusia?”

5. Filosofie și etică:
 “In ce fel fericirea, viața bună și bunăstarea sunt concepte etice?”

“Elevii de liceu adesea solicită să li servească un anumit fel de mâncare la prânzul pe care îi iau în școală. Motivele pot fi medicale, religioase etice sau morale. Descrieți cerințele elevilor și motivele acestora și evaluați dacă au sau nu dreptate să aibă un meniu special în școală.” 

6.  Proba la matematică - se dau 15 probleme din care elevul poate alege max. 10  - o găsiți aici -http://oppiminen.yle.fi/sites/oppiminen.yle.fi/files/yo-kokeet/matematiikka_pitka.pdf
iar testul de engleză ca limbă străină - aici -http://oppiminen.yle.fi/sites/oppiminen.yle.fi/files/yo-kokeet/eat-k14.pdf “

(acest text a fost preluat din http://www.washingtonpost.com/blogs/answer-sheet/wp/2014/03/24/the-brainy-questions-on-finlands-only-high-stakes-standardized-test/, adaptat și tradus în limba română de Anca Tîrcă)