În ultima perioadă, pe plan mondial, se structurează tot mai puternic o mișcare care nu numai că pune în discuție utilitatea și relevanța testărilor standardizate, dar chiar consideră că acestea au un impact negativ asupra învățării. Un exemplu în acest sens este Finlanda, țara care are unul dintre cele mai performante sisteme de educație din lume, dar în care nu există practica evaluărilor/ testărilor
naționale periodice.
Un articol recent din “Washington Post“ ne informează că în 12 ani de școală, un elev din Finlanda este o singură dată pus în situația de a participa la un examen național:
“Singurul test standardizat din sistemul de învățământ finlandez este National
Matriculation Examination (examen național de admitere) al cărui rol este de a
stabili cât de pregătiți sunt tinerii la terminarea liceului și pentru a fi
admiși la universități. Este un examen care se bucură de respect în societatea
finlandeză, deoarece, a-l trece cu succes înseamnă a fi o persoană matură și educată
a respectivei societăți.
Matriculation Examination este administrat de către o comisie externă numită
de Ministerul Educației și Culturii, formată din 40 de membri, care sunt profesori
universitari, profesori de liceu sau responsabili cu elaborarea politicilor
educaționale. Pentru fiecare disciplină de examen există o comisie specială,
care pregătește testul și notează lucrările – un total de 330 de membri
asociați. Secretariatul comisiei are 22 de persoane și se ocupă de aspectele
tehnice și de management ale exemenului. Se plătește o taxă de examen de 200
USD/ elev pentru un număr de 5 probe.
Structura examenului este următoarea:
- un elev trebuie să participe și să promoveze 4 examene pentru a intra în posesia unui certificat Matriculation Examination
- este obligatoriu examenul care evaluează competențele de limbă maternă (finlandeză, suedeză sau saami)
- în afară de examenul de limbă maternă, fiecare elev poate alege trei probe dintr-un calup format din următoarele discipline: a doua limbă maternă, limbă străină, matematică și discipline umaniste sau științe. In plus, elevii pot opta pentru o probă suplimentară la una dintre următoarele discipline: diverse limbi străine, educație pentru sănătate, psihologie, filosofie, etică și studii religioase.
Examenele pot fi date de două ori pe an, în septembrie și martie-aprilie. Elevii
susțin probele în cadrul a trei perioade consecutive de examen care durează
până la 6 ore. Toate testele, cu excepția celor de ascultare și citit - înțeles sunt scrise și necesită rezolvarea
unor sarcini complexe, de tip analiză și întrebare deschisă.
Profesorii ai căror elevi dau examenul în școală citesc lucrările și le
notează. Apoi, membrii comisiei de examen/ disciplină dau nota finală
independent de notele date de profesori. Notarea se face utilizând o scală cu 7
niveluri. Un examen picat poate fi compensat de o bună performanță în
altul. Notele obținute sunt scrise pe un certicifat care este înmânat elevului
care a trecut cu succes examenul. Reușita
la examen este considerată un mare câștig și un atu important pentru înscrierea
la o universitate.
Iată câteva exemple de întrebări/ sarcini de lucru primite de elevii care au
dat examen chiar în această primăvară:
“ Corpul tău a devenit hobby-ul tău?”
“Mijloacele de comunicare în masă sunt în competiție pentru audiență – care sunt consecințele?”
“Alegeți trei religii ale lumii și comparați modul în care acestea utilizează imaginea sfântă și rolul pe care îl acordă acesteia.”
2. Educația pentru sănătate:
“ Pe ce bază se fac recomandări privind alimentația în Finlanda și care este scopul lor?”
“Comparați chlamydia cu condyloma.”
3. Psihologie:
“Proiectați un studiu pentru a analiza modul în care personalitatea influențează comportamentul individului pe Facebook sau pe alte media sociale. Puneți în discuție considerentele de ordin etic ale studiului respectiv.”
4. Istorie:
“Karl Marx și Friedrich Engels au prezis că o revoluție socialistă va avea loc mai întâi în țări precum Marea Britanie.Ce i-a determinat să facă această afirmație și de ce o astfel de revoluție a a avut loc în Rusia?”
5. Filosofie și etică:
“In ce fel fericirea, viața bună și bunăstarea sunt concepte etice?”
“Elevii de liceu adesea solicită să li servească un anumit fel de mâncare la prânzul pe care îi iau în școală. Motivele pot fi medicale, religioase etice sau morale. Descrieți cerințele elevilor și motivele acestora și evaluați dacă au sau nu dreptate să aibă un meniu special în școală.”
6. Proba la matematică - se dau 15 probleme din care elevul poate alege max. 10 - o găsiți aici -http://oppiminen.yle.fi/sites/oppiminen.yle.fi/files/yo-kokeet/matematiikka_pitka.pdf
iar testul de engleză ca limbă străină - aici -http://oppiminen.yle.fi/sites/oppiminen.yle.fi/files/yo-kokeet/eat-k14.pdf “
(acest text a fost preluat din http://www.washingtonpost.com/blogs/answer-sheet/wp/2014/03/24/the-brainy-questions-on-finlands-only-high-stakes-standardized-test/, adaptat și tradus în limba română de Anca Tîrcă)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu