Calde! Azi dimineață au fost date publicității rezultatele testelor internaționale TIMSS 2015 (Trends in
International Mathematics and Science Study). De 20 de ani, ”tigrii
asiatici” sunt cei mai tari la matematică. Pe lângă rezultate, în raport
sunt și câteva constatări care ne dau un pic de speranță despre ce se
întâmplă în educație la nivel mondial:
- s-au schimbat curricula la
științe, sunt țări în care se studiază discipline noi, precum știința
pământului și știința vieții;
- aproape tuturor elevilor de clasa a 4-a le
place la școală :);
- diferențele de gen s-au micșorat;
- școlile sunt locuri mai sigure și mai
bine organizate și
- profesorii sunt mai multumiți de jobul lor.
Toată
informația despre TIMSS 2015 este disponibilă aici.
Pagini
▼
marți, 29 noiembrie 2016
Vorba de educație - ce mai spun adolescenții
Mi-a plăcut și nu mă miră că 76% dintre adolescenții chestionați de UNICEF România (împreună cu Consiliul Național al Elevilor, ce frumos!) consideră ca prioritate accesul la o educație incluzivă de calitate. M-am întânit zilele trecute cu elevi de liceu în cadrul unui exercițiu de planificare strategică participativă și cam asta spuneau și ei că își doresc - o relație mai bună și mai deschisă cu profesorii, bazată pe respect, fără favoritisme și fără jigniri; ore mai atractive și metode de predare mai moderne și mai interactive, în care să fie valorizați toți copiii, în care să se lucreze diferențiat, în funcție de nevoi specifice și particularități de învățare și dezvoltare. Adică o școală mai deschisă și mai prietenoasă (rezultatele sondajului aici).
luni, 28 noiembrie 2016
Revin
surs foto: valentinagurarie.wordpress.com |
vineri, 25 noiembrie 2016
miercuri, 23 noiembrie 2016
Vorba de educație - să le (ne) dăm timp
foto credits - pagina de FB a Richard Cohen s Zen and the Art of Early Childhood Education |
Cred că mulți dintre cei care lucrăm în educație avem o problemă cu
asta, la clasă, în școală, la universitate, în programele și proiectele
pe care le derulăm. Ne grăbim în toate, ne presează programa,
directorul, deadline-ul, olimpiada, testarea, examenul, să fie multe
activități, multe conținuturi, multe teme pentru acasă, multe
proiecte, multe de toate. Ca să le dăm copiilor mai mult timp să se
dezvolte în ritmul propriu, ar trebui să învățăm noi, ca educatori și
ca părinți, să nu mai gonim prin viață, să facem mai puțin, dar să
observăm, să reflectăm și să ne bucurăm mai mult de ceea ce am
realizat. Să le (ne) dăm timp!
duminică, 20 noiembrie 2016
De bine despre starea de bine
Numai de bine despre ”starea de bine” . Pentru că
educația nu mai este doar despre performanțe academice și rezultate la
examene, ci și despre copilul care are nevoie să se dezvolte ca ființă umană
complexă.
Despre starea de bine în școli se vorbește în lume de ceva ani și sunt multe și definițiile, și abordările. Modelul
creat de Konu și Rimpela (School Well-being Model, 2002) este folosit în multe
țări și împarte ”starea de bine” dintr-o
școală în 4 categorii: condițiile de lucru ( referitoare la mediul fizic
școlar, hrană, servicii de asistență medicală, consiliere etc.), relațiile de tot felul
(profesori-elevi, elevi-elevi, profesori-părinți etc.), modul în care elevii își dezvoltă potențialul și primesc feedback și încurajare și starea
de sănătate fizică și mintală.
În principal,
a asigura starea de bine a unui elev înseamnă a-l face să se simtă fericit la școală, să fie
mulțumit de el însuși și de relațiile cu cei din jur, să se simtă că are un
rost și un loc al lui în comunitatea școlară. În textele de politici educaționale
australiene se menționează că un elev se află într-o stare de bine dacă
relaționează, are succes și evoluează, înflorește
(connect+succeed+thrive). La englezi, starea
de bine este asociată cu sănătatea
emoțională și există atunci când se constată la copii existența unei game variate și echilibrate de sentimente și trăiri - încredere, deschidere, bucurie, calm, grijă și
atenție față de alte persoane.
Dacă e mai ușor să definim starea de bine, mai greu
e să-i facem loc să se întâmple la
școală, și nu oricum, izolat, pe la anumite ore de curs și pe la unele clase,
ci la nivelul întregii școli ( a whole -school
approach). Vorbim în acest caz de viziune managerială și deschidere pentru a
aborda astfel de aspecte, de planificare
strategică și de o țintă în PDI care să se operaționalizeze în toate planurile
de comisii și departamente, nu doar pe hârtie, ci și în practica de la clasă. O
școală care este interesată de starea de bine a elevilor săi are un etos în
care este valorizată diversitatea, pune
accent și pe învățarea socio-emoțională,
colaborează foarte bine cu părinții și, mai ales, are profesori care sunt ei
înșiși într-o ”stare de bine”.
Pentru a avea elevi într-o stare de bine, recomand implicarea lor în luarea deciziilor, multe acțiuni antibullying, analiza modului în care se face evaluarea pentru a o transforma în una prietenoasă, volum redus al temeleor pentru acasă, cunoașterea și dezvoltarea pasiunilor și intereselor etc. În imagine avem doar o mică idee de cum să diminuăm anxietatea copiilor înainte de teste sau examene-un mesaj scris transmis de profesori, de genul, „avem încredere că vei da azi ce e mai bun în tine”.
vineri, 18 noiembrie 2016
Vorba de educație - NU
sursa foto - pagina FB a dlui Florin Palade |
miercuri, 16 noiembrie 2016
Vorba de educație - grădini în școli
foto credits: pagina de facebook a Royal Horticultural Society, postare din 16.11.2016 ( School Category Winner - Southill Lower School Garden Club la competiția Bat-friendly gardens) |
marți, 8 noiembrie 2016
Vorba de educație - să ne găsim propria Finlandă și să colaborăm
Într-un articol publicat săptămâna trecută, Michael Fullan zice că în educație nu putem împrumuta modele și că trebuie să ne găsim fiecare Finlanda noastră. Care nu ar fi neapărat despre standarde stricte, tot felul de masterate obligatorii și dezvoltare profesională cât cuprinde, ci ar fi despre încredere și autonomie acordate profesorilor și despre o cultură a colaborării care să se dezvolte la nivel de școală, locul în care profesorii și directori ar trebui să lucreze împreună, să învețe unii de la alții, să împărtășească ceea ce știu și ceea ce pot face bine pentru copii. Vorba lui, una mai veche, pe care, de mulți ani, o tot repet și eu pe la întâlniri și o transpun în proiecte: “Schimbarea în educaţie depinde de ceea ce fac şi de cum gândesc profesorii. E aşa de simplu şi totodată atât de complex.”
luni, 7 noiembrie 2016
Ce zice monitorizarea CE
Azi CE a dat publicității Monitorul educației și formării 2016 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru România, sunt menționate următoarele aspecte principale:
1.România își modernizează programa
școlară în direcția învățării bazate pe competențe;
2. Părăsirea timpurie a școlii a
continuat să crească în 2015 și are a treia cea mai ridicată valoare din
UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt în
special expuși riscului de abandon
școlar și de sărăcie educațională;
3.Este de așteptat ca participarea la
învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului
social pentru copiii din familiile sărace;
4. Ponderea absolvenților de studii
superioare a crescut, astfel încât aceasta este în prezent foarte
aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele
mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior
pentru piața muncii este o provocare;
5. Calificările și programele de studii
pentru educația și formarea profesională (EFP) nu sunt adaptate
suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea
adulților la procesul de învățare pe tot
parcursul vieții este cea mai
scăzută din UE;
6. Deși s-au înregistrat unele
îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte
scăzute.
Interesant de comparat cu Raportul de monitorizare de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.
Interesant de comparat cu Raportul de monitorizare de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.
joi, 3 noiembrie 2016
Vorba de educație - școala viitorului e ca ei
Văzută de elevii de la Colegiul „Ioan Socolescu” din București, singurul liceu de
arhitectură din țară (ce copii talentați și cu bună creștere, ce profesoare
bune și așezate pe valori!), școala viitorului e un loc care ar trebui să arate cam cum
sunt și ei de fapt la această vârstă – greu de așezat într-o formă standard, îndrăzneți,
surprinzători și creativi.
Expoziția a fost realizată la sediul World Bank Romania, cu ocazia evenimentului Open Day, 25 de ani de activitate în România.
Expoziția a fost realizată la sediul World Bank Romania, cu ocazia evenimentului Open Day, 25 de ani de activitate în România.
marți, 1 noiembrie 2016
Vorba de educație - Gardner, la mijloc
foto din arhiva personala |
În 1983, uimea lumea cu teoria inteligențelor multiple și ieșirea din modelul „ai un IQ ridicat, ești inteligent” către cel de tipul ”fiecare e inteligent în felul lui”, unul muzical, logico-matematic, verbal-lingvistic, vizual sau interpersonal, intrapersonal, kinestezic sau naturalist ( prin 2000 se vorbea și la noi intens despre cum se aplică TIM în educație, se formau profesorii etc. - ce vremuri!). Azi, când educația înseamnă în cea mai mare parte citit+scris+matematica+programare și pregătire pentru un loc de muncă, Gardner ne spune că “I’m interested in what is between and most intrigued by the power of liberal arts to help us understand the human condition, our past, and our present conditions and trends.”
( Un video cu viziunea lui Gardner despre educatie)