Clase în aer liber

Am mai zis să vă faceți grădini și clase în aer liber, mai ales dacă aveți curți mari sau grădini întinse pe lângă școală. Nu necesită cine știe ce cheltuieli (se pot folosi paleți, trunchiuri tăiate de copaci, bucăți mari de piatră, paie, băncuțe mai vechi date cu soluții de protecție etc.), iar avantajele sunt destule. Nu doar acum cu pandemia, când statul afară e o soluție bună, ci, în general, orele afară sunt speciale, căci fresh air, fresh focus. Așa că, lansez campania „Clase în aer liber” și vă prezint câteva idei de luat în seamă de către directorii și profesorii care își pregătesc școlile pentru noul an școlar:

De-a lungul timpului, au mai fost vremuri când s-a învățat afară, de exemplu, la începutul secolului al xx-lea, când, de frica tuberculozii, care făcea ravagii, a fost chiar o mișcare puternică în Europa și USA, numită „the open-air school movement”. Iar istoria se repetă, am citit zille trecute că la americani a fost recent lansată o campanie în acest sens, National COVID-19 Outdoor Learning Initiative. 

(photo credits - pinterest)

Cum să faci față pandemiei - sfaturi pentru directori, inspectori și minister de la UNICEF

Azi vă prezint un material excelent, elaborat de consultanți internaționali UNICEF și tradus în lb. română, pe care factorii de decizie de la nivel local, regional şi național ar trebui să îl parcurgă și să își ia notițe, dacă doresc să planifice coerent reînceperea cursurilor și să recupereze pierderile în învățare cauzate de închiderea şcolilor în primăvara acestui an. 

Mi se pare extraordinar faptul că raportul nu le indică directorilor de şcoli şi funcţionarilor sistemului educaţional cum să desfășoare activităţi sau să implementeze strategii specifice, ci propune un set de întrebări la care aceștia trebuie să (își) răspundă, pe termen scurt, mediu și lung. Un set de sfaturi de adaptat de fiecare la nivel local.

Apoi, ideea de bază este că TOȚI copiii trebuie să beneficieze de educație incluzivă de calitate, dar e nevoie de focalizare pe categoriile dezavantajate și marginalizate pe parcursul şi după fazele de izbucnire şi de recuperare în urma pandemiei de COVID-19. 

Așa cum se menționează în document, sistemele de învăţământ trebuie să analizeze, să planifice, să dezvolte, să revizuiască şi să susţină strategii și planuri de acțiune în patru domenii critice interconectate:

1. Accesul la educaţie
2. Educaţie incluzivă de calitate
3. Stare de bine (sănătate mintală şi asistenţă psihosocială)
4. Şcoli sigure.

Raportul poate fi citit AICI

Ce fac alții cu anul școlar 2020-2021

Din seria „ce fac alte țări cu anul școlar 2020-2021”:

Irlanda a anunțat ieri că va redeschide școlile până la finalul lui august, după ce va fi investit pentru aceasta 375 milioane de Euro, care se vor cheltui pe:

- 1000 de noi posturi de profesori;
- școli/ spații noi/ reamenajări pentru a se respecta distanțarea;
- 120 de posturi noi de consilieri școlari care să îi ajute pe elevi să se obișnuiască cu un nou mod de a face școală și să fie într-o stare de bine;
- sprijin administrativ pentru directorii de școli;
- sprijin pentru respectarea condițiilor de igienă;
- granturi pentru școlile speciale.

Plus schimbarea curriculumului și, probabil, și alte măsuri care vor fi publicate în curând.

Articolul BBC nu poate fi distribuit, așa că îl puteți citi: AICI

(photo credits: Irish Mirror)

Un ghid pentru anul școlar 2020-2021

Acum câteva zile a apărut acest ghid pentru anul școlar 2020-2021, despre învățarea mixtă în școală, o publicație a Comisiei Europene, scrisă în consultare cu reprezentanții ministerelor educației. Sunt prezentate oportunitățile și provocările pedagogice ale acestui model de învățare și 8 domenii și factorii cheie pe care decidenții și școlile ar trebui să le aibă în vedere, cam aceleași pe care le-am identificat și eu într-o postare anterioară, în care spuneam ce aș face dacă aș fi directoare de școală:

1. Leadershipul școlii (cultură colaborativă, sprijin, colaborare la nivel local și național etc.).
2. Legislație pentru sprijinirea luării deciziilor (autorizarea unui astfel de model de învățare etc.).
3. Gestionarea învățării în școală și la distanță pentru toți elevii (orar, acces la tehnologie, spații etc.).
4. Rolul profesorului, competențele și condițiile de muncă (inovare, asumarea de riscuri, sprijin acordat elevilor, reflecție, dezvoltare profesională, schimb de bune practici. etc.)
5. Evaluarea elevilor (transparență, echitate, diversitate, flexibilitate etc.).
6. Starea de bine a personalului și a elevilor (identificarea cauzelor de stres și anxietate, măsuri etc.).
7. Colaborare și comunitatea școlară (comunicare, colaborare între profesori, cu părinții, cu membrii comunității etc.).
8. Asigurarea calității, cu evaluare și feedback (instrumente de monitorizare și evaluare etc.).

Publicația poate fi citită AICI.

Sunt doar câteva scenarii

Am mai spus și repet - timpul pentru organizare e scurt și ar trebui să nu mai discutăm prea mult și să avem decizii în acest sens cât de curând, mai ales că nu sunt prea multe opțiuni pentru redeschiderea școlilor în toamnă, sunt doar câteva scenarii/ modele de urmat, aceleași care au fost identificate și analizate în mai toate țările din lume.  Cred că e nevoie de DESCENTRALIZAREA deciziei, astfel încât fiecare școală să poată hotârî, împreună cu autoritățile locale și inspectoratele, ce soluție va adopta, în funcție de situația specifică în care se află:

- dacă școlile sunt în comunități fără virus, cu copii puțini, școli care au spațiu suficient și se pot organiza bine în ceea ce privește măsurile de igienă, aici toți elevii pot veni la școală în septembrie;

- dacă școlile sunt mari sau foarte mari, au timp în această vară, dacă au posibilitatea, să amenajeze noi spații de învățare, să identifice alte spații în comunitate, să reorganizeze clasele pentru a avea efective mai mici și să planifice un proces de învățare blended learning, adică și în clasă, și online;

- dacă școlile sunt în comunități cu cazuri de COVID, atunci au timp în această vară să organizeze toată activitatea online.

Rolul inspectoratelor în tot acest demers ar fi de a asigura resursele umane necesare, de a face consiliere și coaching și de a monitoriza atent a ceea ce se întâmplă în școlile din regiune, mai ales că situațiile se pot schimba de la o lună la alta și, odată cu aceasta, și măsurile luate și modul de organizare. 

Suntem într-un proces amplu, complex, imprevizibil și care necesită reziliență, atenție, solidaritate și implicarea tuturor factorilor responsabili.

Blended learning, de la toamnă

Mă gândeam azi, stând în grădină, că, dacă aș (mai) fi directoare de școală, m-aș pregăti și  mi-aș pregăti în această vară școala pentru blended learning, pentru că e tot mai clar că, sub o formă sau alta, aceasta va fi modalitatea de lucru cea mai utilizată în anul școlar viitor, adică un amestec de învățare față în față cu învățare online. Ce aș face?

Aș citi tot ce se poate din ce s-a scris pe această temă, inclusiv despre flipped classroom, project based learning, modelul „rotirea în centre de învățare” etc.

M-aș asigura că am tot ce îmi trebuie pentru învățarea online – laptopuri pentru toți copiii și profesorii, posibilitatea tehnică de a transmite acasă activitatea din clasă, o platformă de lucru online etc.

Aș face un plan de organizare a claselor și a grupelor de copii, astfel încât jumătate de clasă să fie la școală, jumătate acasă.

Aș face schimbări în mediul școlar pentru învățarea în aer liber – aș amenaja spații de învățare, clase în aer liber, în curte, în grădină.

Aș gândi/ prelua modalităi  și instrumente de evaluare  a elevilor și de monitorizare a activităților de învățare.

Aș analiza ce a mers și ce nu a mers în perioada anterioară de învățare la distanță și aș lua măsuri de îmbunătățire.

Aș vorbi cu fiecare profesor și aș analiza pentru fiecare disciplină parcurgerea curriculumului și m-aș gândi cum să recuperez ce nu s-a predat/ învățat.

Aș planifica activități de recuperare pentru elevii care nu au participat la orele de învățare la distanță din semestrul al II-lea.

Aș găsi cursuri bune și aș trimite la activități de formare profesorii care nu s-au descurcat prea bine online.

I-aș sfătui pe profesori să încerce să reorganizeze curriculumul din perspectiva acestui tip de învățare, blended learning, și să se gândească la ce ar preda față în față si ce online.

Aș face schimbări importante în comunicarea cu părinții și cu personalul, cu accent pe transparență, dialog și colaborare.

Și, cum am mai zis și altă dată, aș planifica cu consilierul școlii un program pentru starea de bine a elevilor și a profesorilor.

Vorba de educație - vestea zilei

sursa foto - wikipedia

 Vestea zilei de ieri, nominalizarea lui Basarab Nicolescu, părintele transdisciplinarității, pentru premiul Nobel pentru pace 2020. Și, pentru a avea o înţelegere corectă a viziunii ce stă în spatele acestui concept des utilizat în educație și ca să nu mai bâjbâim între multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și transdisciplinaritate, iată definiția care să ne ghideze: „Transdisciplinaritatea privește – așa cum indică prefixul „trans” – ceea ce se află în același timp și între discipline, și înăuntrul diverselor discipline, și dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoașterii.” (Transdisciplinaritate – Manifest, de Basarab Nicolescu, Editura Junimea, 2007)

Mulțumesc!

Tocmai am depășit pe blogul despre educație 700 000 de afișări de pagină, din 84 de țări. Scriu aici de 7 ani, fără niciun interes, doar cu drag pentru copii și profesori și cu intenția sinceră de a ajuta educația din România. Vă mulțumesc celor care citiți, vă inspirați și vă transformați școala, numai bine!🙏

Bravo, Moldova!

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova a conceput și prezintă azi pentru consultare publică șapte modele/ scenarii pentru începutul anului școlar 2020-2021. Decizia adoptării modului de funcționare aparține Consiliului de administrație al școlii, prin consultare cu profesorii, elevii și părinții. Ce să zic, bravo lor, și pentru conținut, și pentru modul de comunicare!

În satul Clondiru se poate

photo credits: sansanews.ro

În satul Clondiru se poate să ai la Evaluarea Națională 4 copii de 10 și 6 copii cu note peste 9.

Într-o școală uitată de lume și cu toaleta în curte, DOMNUL profesor Cătălin Zaman își face meseria cu dragoste pentru copii. Nu a făcut cu ei meditații acasă, i-a pregătit la școală încă de la începutul anului școlar și în timpul pandemiei, dar secretul este, cum am spus mereu, relația pe care o are cu elevii săi. Le-a ajuns la inimă.

 ”Caut să fiu aproape de ei. Am o relație foarte apropiată cu copiii. Le transmit și cunoștințele generale, fără de acestea nu ar fi ajuns la rezultatul de astăzi. Am un permanent dialog cu ei, referitor la nelămuririle pe care le au vis-a-vis de obiectul pe care îl predau, dar și cu privire la problemele pe care le întâmpină în viața de zi cu zi. Am lucrat cu ei în fiecare săptămână o oră suplimentar, iar din luna martie, de când a început această situație tulbure, am lucrat online de două ori pe săptămână.”

Felicitări, de astfel de profesori avem nevoie!