Anul școlar 2020-2021 în România

 În luna aceasta a apărut raportul „Anul școlar 2020-2021 în România în perioada pandemiei”, realizat sub auspiciile EU de către Joint Research Center. Pentru că nu avem astfel de rapoarte, cred că acesta este unul important, așa că iată concluziile și recomandările sale:

„Anul școlar 2020-2021 a reprezentat un an excepțional în istoria sistemului educațional românesc, suscitând noi practici educaționale și emoții puternice (atât pozitive, cât și negative), în rândul tuturor actorilor sociali implicați. Anumite probleme vechi și latente ale sistemului educațional au devenit vizibile în acest an școlar, în timp ce pentru altele s-au găsit soluții. Pe baza imaginii oferită de interviurile efectuate, în cele ce urmează vom avansa câteva concluzii generale și recomandări.

Digitalizarea sistemului educațional românesc a început. Accesul școlilor și al elevilor la tehnologie, deși nu în întregime rezolvat, a fost totuși adresat în bună măsură. Majoritatea școlilor au acum o platformă online care și-a dovedit eficacitatea și funcționalitatea dacă situația a impus folosirea ei. Cei mai mulți profesori folosesc uneltele digitale și unii s-au dovedit chiar inovativi în predarea online. Dar este încă loc suficient de îmbunătățiri în acest domeniu. Dincolo de ceea ce respondenții noștri au menționat ca posibilități de îmbunătățire a educației într-o situație similară (vezi secțiunea anterioară), cunoașterea, înțelegerea și folosirea tuturor oportunităților pe care învățământul online le oferă ar fi dezirabilă. De exemplu, a pregăti copiii pentru un demers mai autonom în învățare și a îi încuraja în acest sens, împreună cu reconsiderarea rolului profesorului (și) ca facilitator al învățării (nu doar depozitar al unor conținuturi) ar face posibilă o educație online de calitate. Aceasta ar trebui să balanseze proporția de muncă individuală (în diferite etape ale învățării) cu întâlnirile online și nu să se reducă la acestea din urmă. Din păcate, așa cum unii dintre respondenți au sesizat, elevii români nu sunt pregătiți pentru un astfel de demers, lipsindu-le nu doar dispozitivele digitale, ci competențele de studiu individual și autonomia în învățare.

Din toate interviurile a reieșit în mod clar că principala grijă a profesorilor români este de a își „termina” materia și de a se asigura că elevii au note. Ambele aspecte au fost puse la încercare de mutarea educației în mediul online.De puține ori profesorii au menționat starea de bine a copiilor ca fiind o prioritate, la fel cum nici directorii sau inspectorii intervievați nu au menționat starea de bine a profesorilor ca fiind o prioritate pentru sistem. Ajustarea curriculei sau ajustarea evaluării și favorizarea evaluării formative nu au fost adoptate la nivel de politici de ajustare în această perioadă, deși ar fi fost nevoie de ele pentru a fi siguri că asistăm la o reală evoluție a elevilor în timpul școlii la distanță. Lipsa de flexibilitate și adaptare a sistemului educațional din România, precum și centralizarea excesivă a deciziilor a făcut pe mulți dintre intervievați mai degrabă pesimiști cu privire la progresul educațional al elevilor în acest an școlar, în ciuda consensului generală că cei mai mulți dintre profesori au făcut tot ce le-a stat în putință la nivel individual.

Unul dintre câștigurile situației pandemice a fost întărirea parteneriatelor dintre părțile implicate în educație. În cele mai multe cazuri părinții au fost implicați în susținerea copiilor în școala la distanță și acest lucru a fost foarte util mai ales pentru elevii vulnerabili. Dar nu trebuie neglijat faptul că (fie din cauza lipsei timpului, a competențelor sau din alte varii motive), uneori părinții nu își pot sprijini copiii. În acest caz sistemul educațional trebuie să cunoască și să recunoască acele situații și să fie gata să își asume responsabilitateași să îi sprijine pe acești copii. Astfel, o abordare sistemică a elevilor vulnerabili și a familiilor acestora de la nivel de politici la nivel practic trebuie avute în vedere. Acest an școlar a arătat că în lipsa acestor abordări sistemice și concertate, elevii vulnerabili riscă să se vulnerabilizeze și mai tare.

Deși anumiți pași înainte în abordarea elevilor vulnerabili au fost făcuți în anul școlar 2020-2021, acești pași sunt mai degrabă insuficienți când îi comparăm cu dificultățile cărora acești copii trebuie să le facă față și care, neadresate, duc la rămâneri în urmă și mai mari.Pentru mulți dintre acești copii, școala înseamnă mai mult decât accesul la informații care într-adevăr pot fi transmise și în mediul online. Înseamnă de asemenea rezervarea unui timp și a unui spațiu pentru educație, timp și spațiu care nu le sunt întotdeauna garantate acasă. Astfel, înțelegerea adevăratelor nevoi ale copiilor vulnerabili și elaborarea de soluții pentru asigurarea dreptului la educație ar trebui să fie un pilon de bază în politicile incluzive în educație.

Mai mult, un parteneriat real al decidenților cu elevii și reprezentanții acestora este necesar în continuare. Profesorii, de asemenea, simt că vocile lor nu sunt ascultate la nivel decizional. Acest lucru face ca, de multe ori, chiar politici și programe bine intenționate să eșueze la nivel de implementare. Întărirea acestor parteneriate în continuare, precum și consultarea cu toate părțile implicate este de dorit în general și cu atât mai mult în situații speciale ca cea din acest an școlar, când o permanentă monitorizare a situației și o adaptarea rapidă la evoluția ei sunt foarte importante.

Nu în ultimul rând, trebuie înțeles faptul că utilizarea noilor tehnologii în educație este o țintă în permanentă mișcare. Interviurile noastre au arătat de altfel o înțelegere foarte diversă a ceea ce înseamnă noi tehnologii și cum pot fi ele utilizate în educație. În consecință, profesorii trebuiesc informați și pregătiți în permanență pentru noile tehnologii. Înțelegerea adecvată a oportunităților și riscurilor pe care aceste tehnologii le oferă educației (sub aspect pedagogic, juridic sau etic)este la fel de important ca învățarea folosirii lor. Este strict necesar astfel ca profesorilor să li se ofere cursuri de perfecționare la un nivel mai complex decât simpla inițiere în folosirea noilor tehnologii de comunicare, cursuri care nu doar să le prezinte soluțiile tehnice ci șiintegrarea lor în practicile pedagogice sau folosirea lor critică. Acest lucru presupune însă înțelegerea faptului că școala online este, dincolo de folosirea uneltelor digitale, folosirea unei pedagogii digitale.”

Raportul poate fi citit AICI

Odihna de care avem nevoie

 Și pentru profesori, în vacanță.

Într-o dimineață de Sânziene

 Când primești așa ceva într-o frumoasă dimineață de Sânziene, înseamnă că nu muncești și nu trăiești degeaba. E darul primit pentru mai mult de un an pe care l-am petrecut sprijind școlile și profesorii din România. Mulțumesc, sunt copleșită!

O vacanță cu stare de bine

Vine vacanța foarte curând și le recomand profesorilor să aibă grijă de starea lor de bine și să profite din plin de acestă perioadă, pentru a alunga epuizarea și anxietatea din ultimul an și ceva. E bine să se odihnească, să călătorească, să petreacă timp cu familia și prietenii, să citească și să se bucure de natură. 

Copiii au o vară întreagă să stea cât mai mult în aer liber, să se joace, să se plimbe, să facă drumeții pe dealuri, să facă sport, să admire și să studieze plantele și florile, să observe păsările, să se plimbe cu bicicleta, să facă orice e posibil de făcut afară. Și, pentru că sper că nu vor primi teme multe de la profesori sau că vor avea unele interesante și atrăgătoare, care să le solicite creativitatea și puterea de investigație, îi sfătuiesc pe copii să citească ceva în fiecare zi, să mănânce sănătos și să se odihnească.

 

Cred că este foarte important ca, după această perioadă grea, după un an și ceva de pandemie, atât profesorii, cât și elevii să se echilibreze din punct de vedere fizic, emoțional și mintal, astfel încât, la toamnă, să se reîntoarcă la școală într-o stare de bine. 

 

Vacanță cu #staredebine, gând bun, din grădina de iunie!

Ești mai mult decât un test!

 

Sigur că ești mai mult decât un test! 

 

Dacă nu ți-au spus încă acasă sau dacă la școală nimeni nu te-a văzut încă, uită-te la tine cu atenție și o să vezi că, dincolo de rezultatele la examene ești creativ, îți ajuți colegii, ești bun la sport, știi să cânți, să povestești, să dansezi, ești atent și grijuliu, prietenii se pot baza pe tine, ai grijă de frații mai mici, ești amuzant și ai un zâmbet care luminează cea mai tristă zi a cuiva. Pentru că „sunt mai multe feluri de a fi deștept.”

 

Mi-a plăcut mult această pictură murală realizată de o profesoară de arte pe zidul școlii sale, pentru că este de fapt ceea ce și eu cred că trebuie să facă orice școală - să dovedească grijă și atenție pentru FIECARE copil, pentru tot ce îl face unic și special, dincolo de note și de rezultate la teste.

 

Succes mâine la examen!

 

(photo credits: We are teachers)

An nou, cu stare de bine

Am ieșit destul de greu dintr-un an provocator și ne apropiem de finalul celui mai greu an școlar de până acum. 

 

M-aș bucura dacă, măcar acum, la sfârșit ați evalua progresul FIECĂRUI elev cu care ați lucrat, dacă ați încerca să recuperați acum sau în vară ce nu s-a făcut și ce nu a ajuns la copii, dacă, dincolo de preocuparea pentru premii și diplome și coronițe, veți avea grijă și de cei care nu le vor primi și veți ști să le arătați că vă pasă și de ei, pentru că, am mai spus asta, eu cred că FIECARE copil este bun la ceva și rostul școlii este să descopere la ce.

 

 

M-aș bucura dacă, la final, după festivitățile de absolvire și examene, veți găsi un moment ( poate fi, de exemplu, un scurt consiliu profesoral) pentru a reflecta, toată cancelaria, la ce a însemnat anul școlar trecut, să vorbiți despre lecțiile învățate în pandemie, să decideți împreună ce păstrați în viitor și de unde porniți la toamnă. 

 

Eu cred că n-ar fi rău să păstrăm unele întâlniri online cu personalul, elevii și părinții, apoi și cursurile online pot fi o modalitate la îndemână de dezvoltare profesională, iar unele aplicații învățate în pandemie pot fi în continuare de folos la lecții. De asemenea, cred că putem continua să ne conectăm cu copiii și să înțelegem că nu doar în pandemie relațiile sunt mai importante decât predarea în sine. Mi-ar plăcea să păstrați clasele în aer liber și chiar să mai amenajați și altele, până la toamnă.

 

Pentru anul școlar viitor, vă recomand să aveți în plan cât mai multe activități de dezvoltare socio-emoțională a copiilor, cât mai multe momente în care să discutați despre emoțiile lor, în care să își stabilească scopuri pozitive și să învețe cum să facă față presiunilor de fiecare zi, cum să își mențină sănătatea fizică, cum să se relaționeze cu cei din jur și cum să devină persoane reziliente. 

 

Școlilor care au participat la webinariile mele despre starea de bine (și nu doar lor) le-am sugerat să creioneze și să implementeze în anul școlar viitor programul „Hai cu starea de bine în școală!”, sub umbrela căruia pot porni într-o călătorie de succes, folosind ideile pe care le-am dat, de reinventare și transformare a spațiului, a relațiilor de toate felurile, a organizării instituționale, a predării-învățării și evaluării, a culturii organizaționale.

 

Și, pentru că, după pandemie, starea de bine este prioritatea numărul 1 a oricărui sistem de educație din lume și pentru că mă întreabă oamenii cum o aducem în școală, vă dau rețeta mea pentru directori (așa cum apare în cartea publicată recent) și despre care am vorbit în conferințe, în interviuri și la cursurile cu profesori și directori din ultimele trei luni (cu@, știți voi de ce):

 

1. Te informezi, studiezi conceptul, participi la un curs, citești „Hai cu starea de bine în școală!”(Anca Tîrcă. Editura Corint, 2021).
   
2. Realizezi o autoevaluare a stării de fapt din școală (prin chestionare pentru elevi, profesori și părinți, prin colectarea și analiza de date referitoare la bullying, abandon școlar și frecvență, prin discuții cu elevii, profesorii, părinții etc.).
3. Organizezi un consiliu profesoral cu temă, în care, pe grupe, elaborați o listă cu acțiuni/ măsuri pentru a aduce starea de bine în școală (la nivel de planificare curriculară, de lecții, de școală, de activități extraclasă etc.)
4. Desemnezi o echipă care să conceapă un program al școlii „Hai cu starea de bine în școală!”, cu obiective, acțiuni, responsabilități, resurse, termene, modalități de evaluare.
5. Incluzi acest program în Proiectul de Dezvoltare Instituțională (PDI).
6. Implementezi programul.

                                      („Hai cu starea de bine în școală!”, Editura Corint, 2021, Anca Tîrcă)

 

Pentru decidenții care nu fac nimic de sus în jos în acest domeniu și pentru cei care cred că asta e doar o modă și ridiculizează conceptul, las aici doar una dintre numeroasele concluzii ale multor studii care ne spun că tema este una prioritară:

 

„𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑐𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑐𝑢 𝑜 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒, 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢 𝑣𝑎 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑢𝑛 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑐𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑑𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑖̂𝑙 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑒.” (OECD, 2013, Equity and Quality in Education)

 

 

Să fie un an cu stare de bine, gând bun!

3 luni de stare de bine în școli

Azi am terminat seria de webinarii pentru profesori despre cum să aduci starea de bine în școli. Am ajuns în 15 județe și la peste 1000 de profesori, eu singură, fără instituții și organizații în spate, fără personal angajat, fără companii care să mă sprijine, doar cu drag de educație și cu visul pe care îl am în mine de vreo 40 de ani de a avea și în România multe școli în care învățarea se face cu rigoare și cu bucurie.

 

Mi-am luat și dream catcher în grădină, doar, doar...

Interviu despre cărțulie

Azi, a apărut primul interviu despre cărțulia „Hai cu starea de bine în școală!”, cu întrebări provocatoare și câteva poze făcute azi în grădină. Iată un fragment:

„În primul rând, atunci când vrem să aducem o inovație în școală și să facem o schimbare, trebuie să ne informăm, să ne documentăm, să știm teoria din spatele a ceea ce vrem să inițiem, așa că asta fac eu mai întâi, explic conceptul de stare de bine și dau câteva modele de succes, inclusiv cel referitor la școli fericite. Apoi, o parte din cărticică este despre starea de bine a profesorilor, pe care o consider atât o responsabilitate individuală (adică îți pui singur masca de oxigen!) și le dau o serie de sfaturi în acest sens, cât și una colectivă, care stă în dreptul conducerii școlii, căreia îi recomand să facă din școală o casă a stării de bine. În ceea ce privește starea de bine a elevilor, dau o serie de idei, precum jurnalul stării de bine completat de copii, săptămâna stării de bine în școală (cu mult sport, mișcare, ore în aer liber, invitați speciali etc.), utilizarea unor forme de evaluare prietenoasă, acordarea de feedback, implicarea în luarea deciziilor, derularea unor proiecte despre recunoștință, analiza situației bullyingului la nivelul instituției și multe altele.”

Întreg interviul poate fi citit AICI. 

Factori de risc pentru starea de bine a profesorilor

În ultimii ani a crescut numărul studiilor care vorbesc despre faptul că starea de bine a profesorilor influențează succesul unei școli și performanța elevilor. Nu putem avea succes școlar și copii fericiți, dacă profesorii nu lucrează cu drag și cu plăcere, astfel încât FIECARE copil să înflorească. 

Există numeroase analize care evidențiază faptul că, peste tot în lume, profesorii sunt supraîncărcați și suprasolicitați la locul de muncă și că, tot mai frecvent, în rândul acestei categorii profesionale se manifestă fenomenul de epuizare/burnout. 

Mulți profesori cu care interacționăm se declară nemulțumiți fie de atmosfera din școală și de relațiile cu directorul, fie de numărul mare de documente și de „hârtii” pe care trebuie să le completeze, fie de nenumăratele activități la care sunt obligați să participe în afara orelor de curs. Este deja un adevăr bine‑cunoscut, probat nu doar de studii de specialitate, ci și validat de experiența noastră directă cu elevi, profesori, directori, părinți sau alte categorii care au de-a face cu educația, că: 

starea de bine a elevilor începe cu starea de bine a profesorilor și că

 profesori fericiți = elevi fericiți

Din păcate, însă, meseria de cadru didactic este una dintre cele mai stresante, ceea ce duce, în multe cazuri, la situații în care profesorii suferă de sindromul burnout – epuizare mintală, emoțională și fizică. În acest sens, datele publicate de „Teachers Wellbeing Index 2018”1 ne arată că: 

 67 % dintre profesori se consideră stresați; 

 29% dintre profesori muncesc peste program; 

  74% dintre profesori consideră că principala cauză de stres este neputința de a se deconecta de job;  65% dintre profesori consideră că familia și prietenii sunt principala sursă de sprijin pentru problemele lor de sănătate mintală.

Un studiu realizat în Australia1 menționează faptul că profesorii sunt stresați din diferite cauze: completarea unui număr mare de documente, comportamentul neadecvat al unor elevi, curricula mult prea stufoase. De asemenea, de multe ori, solicitările exagerate ale părinților duc la presiuni din partea conducerii școlii, profesorii fiind nevoiți să facă față unor nevoi de învățare foarte diferite ale elevilor. În plus, utilizarea tehnologiilor educaționale moderne reprezintă pentru mulți profesori o problemă care aduce cu sine mult stres. 

Când vorbim despre starea de bine a profesorilor, multe studii și analize în domeniu menționează următorii factori de risc: 

 solicitările, volumul de muncă și atmosfera în care lucrează; 

  nivelul ridicat de control din instituție, care îi împiedică să își exprime părerea în legătură cu activitatea pe care o desfășoară; 

  lipsa unui sprijin, a încurajărilor din partea directorului și a colegilor și lipsa resurselor; 

  relațiile sociale la locul de muncă – dacă se încurajează sau nu practicile și comportamentele pozitive; 

 rolul lor în organizație – dacă le este clar ce se așteaptă de la ei; 

 schimbarea – cum este ea manageriată și cum le este comunicată.

Despre ce se poate face pentru a crește starea de bine a profesorilor, puteți citi în ghidul „Hai cu starea de bine în școală!”, Ed. Corint, 2021, 2022.

Sfârșit de an pentru FIECARE

Ne apropiem de finalul celui mai greu an școlar din câte știu eu și m-aș bucura dacă ați evalua progresul FIECĂRUI elev cu care ați lucrat, dacă ați încerca să recuperați acum sau în vară ce nu s-a făcut și ce nu a ajuns la copii, dacă, dincolo de preocuparea pentru premii și diplome și coronițe, veți avea grijă și de cei care nu le vor primi și veți ști să le arătați că vă pasă și de ei, pentru că, am mai spus asta, eu cred că FIECARE copil este bun la ceva și rostul școlii este să descopere la ce.

 

( la noi se deschid clematitele și acest trandafir din grădinile englezești, unul cu nume frumos, New Dawn)

A sosit!

 Azi am primit și eu câteva exemplare, pentru autor, și iată cartea mea cea mică, dar cu visuri mari, fotografiată în grădină, locul în care a fost scrisă în anul pandemiei. 

Sper să ajungă în multe școli și la foarte mulți profesori, pe care îi rog să o fotografieze într-un loc în care sunt într-o stare de bine - acasă, la școală, pe catedră, la mare, la munte, în grădină sau unde știu ei că le e bine - și să mă pună în tag pentru avertizare. Gând bun, mulțumesc!

Cartea despre starea de bine în școli

Bună dimineața, revin cu #stareadebine! Am scris-o pentru voi, profesorii, pentru că spun de ceva timp că sănătatea emoțională a elevilor și a profesorilor trebuie să fie o prioritate în aceste vremuri.

 

În ultimele 2 luni am lucrat pe această temă cu aproape 1000 de profesori din toată țara, iar mulți dintre ei mi-au spus că au făcut o comandă comună pe școală, să se plătească transportul doar o dată, iar câțiva directori vor să o facă cadou colegilor la final de an școlar. O puteți comanda aici: https://www.edituracorint.ro/hai-cu-starea-de-bine-in....

 

Este a 22-a publicație a mea, le găsiți pe restul aici: https://ancatirca.blogspot.com/p/blog-page.html. 

 

Dacă se poate, vă rog pe cei care o să aveți cartea în mână, să-i faceți o fotografie într-un loc în care vă simțiți într-o stare de bine, afară, în grădină, la catedră, pe deal, pe câmp, într-un fotoliu pe terasă, la mare sau oriunde știți voi și să postați fotografia cu etichetă cu numele meu, pentru atenționare. De-abia aștept să văd pozele, să aveți o săptămână cu spor și cu stare de bine!