Ieri, a fost dat publicității „Monitorul educației și formării 2021”, raportul pentru România. Am selectat referirile legate de starea de bine/ bunăstare.
„În ultimii ani, bunăstarea elevilor a beneficiat de o atenție sporită la nivel de politici.
Bunăstarea a fost integrată în noul cadru de asigurare a calității, care a intrat în vigoare în septembrie 2021. Cadrul definește bunăstarea ca fiind atitudinile predominant pozitive ale copiilor și tinerilor față de învățare, școală, cadre didactice și colegi. Acestea sunt determinate și influențate de factori individuali, familiali, școlari și comunitari. Măsurile luate de școli pentru a sprijini bunăstarea elevilor vor fi evaluate în cadrul evaluărilor externe efectuate de organismul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar (ARACIP)1.
Școlile vor trebui, de asemenea, să reflecteze asupra acestor aspecte în autoevaluările lor. Printre măsurile recente de îmbunătățire a bunăstării la școală se numără orientările metodologice din 2020 pentru combaterea violenței și a bullyingului. Conceptul de bunăstare a fost, de asemenea, integrat în diferitele programe școlare din învățământul primar și secundar inferior, de exemplu, în cadrul dezvoltării personale, al competențelor sociale esențiale și al competențelor digitale (Palade et al, 2020).
Cu toate
acestea, în practică, conceptul a fost adoptat într-o măsură limitată în
practicile și experiențele concrete de învățare. În învățământul superior,
nu există o definiție oficială a bunăstării. Totuși, criteriile de evaluare
legate de eficacitatea educației se referă la cerința ca universitățile să
creeze un mediu de învățare favorabil pentru studenți și să răspundă
așteptărilor, nivelului de satisfacție și nevoilor studenților în raport cu
programul lor de învățare (ARACIS 2019).
Elevii
români raportează un nivel mai scăzut de bunăstare decât colegii lor europeni.
În
cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2018,
aproape 34 % dintre tinerii români în vârstă de 15 ani au declarat că au fost
afectați de fenomenul de bullying cel puțin de câteva ori pe lună. Acesta este
unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, semnificativ mai mare decât
media UE de 22,1 %. Elevii defavorizați au raportat o incidență mult mai
ridicată decât colegii lor mai avantajați (39 %, comparativ cu 26,7 %).
Performanța elevilor care au raportat acte de bullying a fost cu 40 % mai mică,
echivalentul a aproximativ un an de școlarizare. În comparație cu media UE, de
două ori mai mulți adolescenți români au absentat o zi de școală cel puțin o dată
în perioada de două săptămâni înainte de a susține testul PISA (50 %,
comparativ cu 25 %).
În plus,
aproape 45 % dintre elevii români au considerat că nu au sentimentul de
apartenență la
școală, mai mult decât media din UE (35 %). ”
Pandemia a
avut un impact negativ asupra elevilor români, cei care provin din medii
defavorizate fiind afectați în mod deosebit. Pandemia a agravat bunăstarea
copiilor prin
limitarea accesului la servicii publice de bază, prin restricționarea
socializării și prin reducerea veniturilor familiilor, în special în familiile
defavorizate (World Vision, 2020). Pandemia de COVID-19 a dus la prelungirea
perioadelor de închidere a școlilor2 și la trecerea la învățământul la
distanță.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu