Despre noua lege a educației (5)

 Cum v-am mai spus, noua lege nu este un document care să propună o viziune inovatoare, o nouă paradigmă, o reformă de substanță sau o schimbare majoră în sistem, care să ghideze, să entuziasmeze și să producă educație de calitate. Dincolo de foarte multe aspecte deja existente în sistem, de câteva prevederi bune ( școala din spital, bibliotecă și laborator de informatică și STEAM în fiecare școală, masă sănătoasă în școli), de foarte numeroase detalii și paragrafe inutile, care se regăsesc în regulamente și metodologii, cred că discuția și dezbaterea se fac în jurul următoarelor prevederi:

1. Examen de admitere organizat de către colegiile naționale.

2. Admiterea în licee să nu mai ia în calcul media din gimnaziu.

3. Trecerea cluburilor și a palatelor copiilor în subordinea consiilor locale.

4. Desființarea CJRAE.

5. Desființarea și apoi reorganizarea inspectoratelor școlare și a CCD-urilor

6. Intrarea în cariera didactică – certificare, an de stagiatură și examen de licențiere.

7. Inspecția școlară trece la ANISAC ( fostul ARACIP).

8. Nu se mai dau examene de admitere în clasa a V-a la colegii naționale.

9. Evaluarea standardizată.

10. Apare funcția de director administrativ pentru toate școlile, ocupată de absolvenți de studii economice sau administrație publică.

11. Fiecare școală va avea un Registru de interese pentru controlul meditațiilor.

12. Bacalaureat – o probă scrisă comună de evaluare a competențelor pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, în care intră lb. și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane; probă de evaluare a competențelor lingvistice (2 limbi străine) și a competențelor digitale; proba de specialitate a profilului devine facultativă.

13. Liceele tehnologice nu vor mai avea filiera teoretică sau vocațională.

14. Colegiile naționale pot avea clase de excelență.

Problema este nu că aceste schimbări nu erau neapărat necesare și binevenite după pandemie, ci că ele nu apar ca nevoi identificate de studii și analize complexe, de cercetarea educațională serioasă ( da, este România educată, dar e doar un raport cu obiective și vorbe, rezultat ușor din câteva întâlniri formale), nu sunt propuneri avansate de facultăți de științe ale educației sau de (fostul) ISE, nu sunt nici măcar trenduri moderne în educație la nivel internațional. Sunt pur și simplu idei ale unora și altora, care se cred experți în educație, tot felul de voci.

Acum, deși e posibil să nu schimbe nimic din text, cred că este bine să trimiteți reacții, feedback și propuneri de schimbare, să vă exprimați opinia pe rețele și în presă, unde se poate. Mi-ar plăcea ca profesorii, elevii și părinții să aibă reacție, să demonstrăm că suntem un sistem viu, căruia îi pasă de ce se întâmplă cu educația în această țară.

( dacă am scăpat ceva și nu e pe listă, să spuneți)