Mă uit cum încearcă unii (părtași, de altfel, la răul făcut educației în ultimii ani) să salveze situația dezastruoasă arătată azi de rezultatele PISA 2022 și cu ce foc vorbesc despre „stabilitatea” și „reziliența” semnalate de raport pentru România.
Stabilitatea de care vorbesc ei e, de fapt, încremenire într-un proiect prost (wow, ce mândru sunt că am luat nota 2 a doua oară, nu ca alții, care au scăzut de la 10 la 8), iar reziliența, câtă a fost ea în pandemie, nu se datorează sistemului și decidenților, care nu au făcut nimic semnificativ pentru a-i sprijini pe copii, ci profesorilor și directorilor de școli, care au învățat singuri să facă lecții online și au continuat procesul de învățare. Și se datorează și părinților, care nu i-au lăsat pe copii să dea greș și au fost lângă ei la greu.
E incredibil cum se încearcă diminuarea dezastrului rezultatelor PISA 2022, în loc să recunoaștem că stăm foarte prost și să vedem ce putem face în viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu