Raportul OECD ”Education and Skills in Romania” - analiză a politicilor educaționale

 Azi, a fost lansat (în aceeași atmosferă tristă de morgă universitară cu care ne-am obișnuit deja) raportul OECD realizat în cadrul procesului de aderare a țării la OECD. 

Spre deosebire de QX (😉), raportul „Education and Skills in Romania” are tot ce îi trebuie, e evidence-based (sunt incluse tot felul de date comparative și o mulțime de grafice pe diverse domenii), menționează bune practici din țări OECD, ce ar putea fi surse de inspirație pentru România, identifică punctele bune și pe cele slabe și direcționează acțiunea sistemului prin mesaje de politică educațională bine formulate.

Pentru lectură în tihnă accesați aici: https://www.oecd.org/en/publications/education-and-skills-in-romania_594cbb5d-en.html

Includ aici doar rezumatul raportului, care poate da o imagine sintetică de diagnoză a sistemului nostru de învățământ. 

Raportul analizează politicile educaționale din România comparativ cu țările OECD și alte țări din Europa Centrală și de Est. Studiul acoperă tot parcursul educațional, de la grădiniță până la învățarea pe tot parcursul vieții. Raportul arată punctele forte și problemele sistemului de educație și sugerează cum România poate folosi experiența internațională pentru a-și îmbunătăți educația. Sistemul de educație din România se schimbă mult în prezent. Cu sprijin financiar puternic din țară și Uniunea Europeană, legislația nouă din 2023 are ca scop îmbunătățirea calității și accesului la educație și formare. Reformele urmăresc să ajute toți elevii să învețe competențele necesare pentru a reuși la școală, la serviciu și în viață. Deși sărăcia scade și inegalitățile se reduc, există încă mari diferențe între orașe și zonele rurale, unde mulți oameni sunt săraci sau excluși social. Raportul arată cum România poate folosi experiența OECD pentru o dezvoltare mai echitabilă.

 Calitatea învățării

Doar unii elevi români ajung la niveluri de excelență asemănătoare cu cei din alte țări europene, dar mulți nu învață competențele de bază necesare. Aproape 4 din 10 elevi au probleme cu cititul și științele, iar jumătate au dificultăți la matematică. Mulți abandonează școala înainte de liceu, mai ales în zonele rurale sărace. România investește acum în pregătirea profesorilor și în programe de formare care combină cursurile cu practica la locul de muncă. Raportul recomandă să se acorde prioritate mentoratului profesorilor și colaborării între școli, mai ales în mediul rural.

 Egalitatea de șanse

Diferențele între orașe și sate sunt mari: copiii din rural merg mai puțin la grădiniță, abandonează mai des școala și sunt mai puțin prezenți în învățământul superior. Adulții din zonele rurale participă mai puțin la cursuri de formare. Comunitatea romă, care trăiește în special în zonele sărace rurale, este foarte defavorizată. România a făcut unele politici pentru a ajuta elevii vulnerabili, cum ar fi sprijin social și reducerea vârstei obligatorii de școlarizare. Raportul recomandă planificarea mai bună a școlilor și grădinițelor în rural și sprijin mai mare pentru elevii care se confruntă cu dificultăți financiare sau administrative.

 Guvernanță și organizare

România lucrează la îmbunătățirea modului în care este condus sistemul educațional, inclusiv cum sunt folosiți banii și cum colaborează ministerele. Țara vrea să crească cheltuielile pentru educație și să se asigure că banii sunt cheltuiți eficient. Raportul recomandă să se pună mai mulți bani în educația timpurie și în școala primară, să se atragă finanțări private și să se găsească un echilibru între autonomie și responsabilitate pentru școli. De asemenea, susține o colaborare mai bună între ministere pentru a atinge obiectivele naționale legate de dezvoltarea copiilor, reducerea sărăciei și creșterea ocupării forței de muncă în rândul femeilor.

 Acest raport evaluează politicile și practicile României comparativ cu cele ale țărilor membre OECD și a țărilor de referință din Europa Centrală și de Est, acoperind întregul ciclu al învățării — de la educația și îngrijirea timpurie a copilului până la învățarea pe tot parcursul vieții. Raportul identifică principalele puncte forte și provocări ale sistemului și analizează cum România poate folosi dovezile OECD și experiența internațională pentru a avansa agenda de reformă a educației. Raportul va fi de interes pentru România, dar și pentru alte țări care doresc să îmbunătățească calitatea, echitatea și eficiența sistemelor lor educaționale.

Iată mai jos cele 9 mesaje de politică educațională lansate de OECD, adică, cam ce ar trebui să facă ministerul în perioada următoare.

Mesaj de politică 1: Continuați transformarea planificată a modului în care sunt pregătiți și susținuți profesorii.

 Mesaj de politică 2: Consolidarea leadership-ului pentru a susține îmbunătățirile pedagogice în cadrul serviciilor de educație timpurie și învățământ preșcolar (ECEC), în școli și în cadrul clusterelor școlare.

 Mesaj de politică 3: Alinierea mai bună a învățământului postliceal și a învățării adulților cu nevoile individuale ale cursanților și ale economiei.

 Mesaj de politică 4: Direcționarea finanțării și a programelor digitale pentru a extinde educația și formarea de calitate în comunitățile rurale defavorizate și cele rome.

 Mesaj de politică 5: Eliminarea barierelor de participare pentru elevii vulnerabili, astfel încât aceștia să beneficieze pe deplin de oportunitățile educaționale extinse.

 Mesaj de politică 6: Crearea unui plan de implementare pentru lansarea educației vocaționale duale în zonele rurale.

 Mesaj de politică 7: Reorientarea finanțării către educația timpurie și învățământul primar pentru a aborda decalajele de cheltuieli care consolidează dezavantajele, în timp ce se îmbunătățește eficiența cheltuielilor la toate nivelurile.

 Mesaj de politică 8: Accelerarea modernizării guvernanței educației prin consolidarea autonomiei instituționale, menținând în același timp responsabilitatea.

 Mesaj de politică 9: Crearea unei abordări mai unificate în formularea politicilor prin intensificarea eforturilor de colaborare interministerială și coerență a politicilor.

Propun să lăsăm alte rapoarte deoparte și să îl citim pe acesta cu creionul în mână, după care să ne apucăm totuși să facem ceva concret. Lumea s-a săturat de vorbe.