.jpg)
Analiza programului de guvernare, domeniul educației, partea a doua.
5. „măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme (1) curriculare - planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului”- desigur, doar că nu planurile-cadru sunt axate pe competențe, ci programele disciplinelor; „(2) de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare și examene naționale/standardizate)”- așteptăm standardele de evaluare de zeci de ani, sper să se realizeze și să fie de calitate, mi s-a spus că se vor elabora în cadrul proiectului RECRED; „inclusiv (3) reforma infrastructurii educaționale (cu un accent pe reforma învățământului rural), care implică și dezvoltarea de laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile)”- da, foarte bine că vom avea laboratoare ( de care??) în mediul rural, deși educația prin descoperire se poate face și fără ele, iar prioritățile în școlile din mediul rural ar fi altele.
6. diaspora merita mai multe măsuri în domeniul educației, ținând cont de contextul actual și opțiunile politice pro suveranism.
7. programul de învățare remedială (care dintre ele??) nu ar fi trebuit lăsat „după stabilizarea economico-financiară”, dacă ținem cont că este o urgență neluată în seamă din timpul pandemiei, cu efecte dezastruoase asupra învățării. Nu se știe, încă din pandemie, cât din curriculum nu a fost parcurs, ce goluri mari în învățare există și cum pot fi recuperate.
8. OK cu catalogul electronic și digitalizarea completă a fluxurilor administrative, deși nu îmi dau seama cu ce bani se vor realiza. Vă reamintesc că am avut un proiect cu fonduri europene pentru introducerea catalogului electronic în toate școlile care nu a mai fost implementat. Nu contează, oricum nu răspunde nimeni.
9. „măsurile de eficientizare economico-financiară” au în vedere „modificarea normei didactice din educație, prin creșterea numărului de ore de activități didactice în învățământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză și va diferenția aplicarea în funcție de mediul de lucru, ciclul de educație și de fragmentarea normei la mai multe unități școlare.”E o măsură greșită, am argumentat AICI de ce. Nu prea avem ce crește, media la nivel european este de 19 ore de predare, noi avem 18. În plus, profesorii din România sunt supraîncărcați cu muncă administrativă voluntară, care intră în cele 40 de ore de lucru pe săptămână.
10. după ce România educată și adepții ei au dat peste cap sistemul de burse acordate copiilor, poate că e necesară analiza acestuia, din perspectiva „suportului(???) pentru condiții socio-economice dificile și/sau pentru excelență educațională.”Sper însă ca bursele să nu fie retrase și tocmai copiii să fie cei care sunt „solidari” cu reglarea deficitului economic.
11. „creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condițiile nedepășirii unor limite psihopedagogice”- greșit, abia avem în prezent un număr rezonabil de copii în clasă.
6. diaspora merita mai multe măsuri în domeniul educației, ținând cont de contextul actual și opțiunile politice pro suveranism.
7. programul de învățare remedială (care dintre ele??) nu ar fi trebuit lăsat „după stabilizarea economico-financiară”, dacă ținem cont că este o urgență neluată în seamă din timpul pandemiei, cu efecte dezastruoase asupra învățării. Nu se știe, încă din pandemie, cât din curriculum nu a fost parcurs, ce goluri mari în învățare există și cum pot fi recuperate.
8. OK cu catalogul electronic și digitalizarea completă a fluxurilor administrative, deși nu îmi dau seama cu ce bani se vor realiza. Vă reamintesc că am avut un proiect cu fonduri europene pentru introducerea catalogului electronic în toate școlile care nu a mai fost implementat. Nu contează, oricum nu răspunde nimeni.
9. „măsurile de eficientizare economico-financiară” au în vedere „modificarea normei didactice din educație, prin creșterea numărului de ore de activități didactice în învățământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză și va diferenția aplicarea în funcție de mediul de lucru, ciclul de educație și de fragmentarea normei la mai multe unități școlare.”E o măsură greșită, am argumentat AICI de ce. Nu prea avem ce crește, media la nivel european este de 19 ore de predare, noi avem 18. În plus, profesorii din România sunt supraîncărcați cu muncă administrativă voluntară, care intră în cele 40 de ore de lucru pe săptămână.
10. după ce România educată și adepții ei au dat peste cap sistemul de burse acordate copiilor, poate că e necesară analiza acestuia, din perspectiva „suportului(???) pentru condiții socio-economice dificile și/sau pentru excelență educațională.”Sper însă ca bursele să nu fie retrase și tocmai copiii să fie cei care sunt „solidari” cu reglarea deficitului economic.
11. „creșterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condițiile nedepășirii unor limite psihopedagogice”- greșit, abia avem în prezent un număr rezonabil de copii în clasă.
12. plata cu ora e posibil să scadă, dar nu pot să vă spun cu cât, nu știu cum se calculează.
13. „alte măsuri de eficientizare: reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării” – corect, pe bază de analiză punctuală; „testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat” – nu știu la ce se referă, dacă e vorba de directori, aceștia dau concurs pe 4 ani, de ce e nevoie să îi mai testăm? Mai bine ar fi sprijiniți prin programe de formare calitate și coaching la locul de muncă.
14. ca o concluzie, nu cred că în domeniul educației ar fi multe economii de făcut, are un buget mult mai mic decât necesarul, iar dacă se fac totuși, aș fi vrut măsuri de eficientizare financiară care să nu afecteze profesorii și copiii, de genul desființării departamentului România educată din minister, care nu își mai are rostul, scăderii normelor de consilieri și ale aparatului pus la dispoziția secretarilor de stat, reorganizării eficace a inspectoratelor școlare etc.
13. „alte măsuri de eficientizare: reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării” – corect, pe bază de analiză punctuală; „testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat” – nu știu la ce se referă, dacă e vorba de directori, aceștia dau concurs pe 4 ani, de ce e nevoie să îi mai testăm? Mai bine ar fi sprijiniți prin programe de formare calitate și coaching la locul de muncă.
14. ca o concluzie, nu cred că în domeniul educației ar fi multe economii de făcut, are un buget mult mai mic decât necesarul, iar dacă se fac totuși, aș fi vrut măsuri de eficientizare financiară care să nu afecteze profesorii și copiii, de genul desființării departamentului România educată din minister, care nu își mai are rostul, scăderii normelor de consilieri și ale aparatului pus la dispoziția secretarilor de stat, reorganizării eficace a inspectoratelor școlare etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu