De obicei, creativitatea este considerată o trăsătură aparte, pe care o au cei cu talente și înclinații deosebite, cei care devin pictori, artiști, poeți etc. În ultimul deceniu, se vorbește însă tot mai multe de ieșirea din acest model și valorizarea faptului că în mulți dintre noi există o doză de creativitate, mai mică sau mai mare.
În 2001, cercetătorii James Kauffman și Ronald Beghetto au propus un model de creativitate format din 4 tipuri diferite (The 4Cs of Creativity):
1. C-ul mic al
creativității (The little –c of
Creativity) sau creativitatea de fiecare zi, pe care fiecare dintre noi o
avem și care se manifestă în acțiunile
noastre zilnice, atunci când, de exemplu, gătim o rețetă proprie, ne îmbrăcăm, ne amenajăm
locuința etc.
2. C-ul mini al creativității (The mini –c of creativity) –
când în mod deliberat cineva își propune să fie creativ(ă) și începe să scrie poezii, să-și amenajeze grădina proprie, să-și croiască o
rochie etc.
3. C-ul pro al creativității (The pro-c of creativity) –
când începi să câștigi din creativitatea pe care o ai, de ex., ca fotograf,
designer, cânțăreț etc.
4.C-ul mare al creativității (The BIG – c of creativity) sau creativitatea eminentă, cea care și lasă
urme, impresionează și face ca unii oameni să rămână în istorie ca mari pictori, compozitori, scriitori etc.
Cercetătorii spun că că trecerea de la o idee de tip little-c
la una de tip mini –c se face dând feedback, iar cea de la little- c la pro -c prin
exercițiu și practică.
Din această perspectivă, profesorii trebuie să identifice, să exploreze și să dezvolte potențialul creativ al fiecărui elev, să exploateze orice oportunitate apărută în curriculum de a crea momente și activități la clasă care să permită manifestări creative ale copiilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu