De prin școli

Din seria idei mici pentru schimbări mari - în aceste zile, la școala din comuna Alexandru Odobescu din județul Călărași elevii de gimnaziu le citesc colegilor mai mici. Astfel de activități sunt mai mult decât binevenite, căci e bine pentru toată lumea: copiii interacționează și astfel se dezvoltă comunitatea școlară, cei mici au un exemplu mai ușor de urmat, pentru că nu vine de la un adult, ci de la cineva un pic mai mare ca ei, iar cei mari învață să fie mai responsabili.Bravo!

(foto credits - pagina de facebook a școlii)

Comunitatea profesională într-o școală

Schimbarea în educaţie necesită formarea la nivelul şcolii a unei comunităţi profesionale, care să permită instituţionalizarea practicilor inovatoare şi creşterea performanţelor. 

In şcolile în care comunitatea profesională este una puternică, profesorii lucrează împreună, dialoghează, îşi împărtăşesc experienţele de la clasă și de pe la cursurile de formare la care participă, au aceleași credinţe şi valori, colaborează şi fac  eforturi comune pentru ca FIECARE copil să progreseze.

Pentru ca în şcoală să se dezvolte o comunitate profesională puternică este nevoie de anumite condiţii, care ţin atât de structuri (alocarea de timp pentru întâlniri şi discuţii, existenţa unor spaţii în care profesorii se pot întâlni, asumarea de roluri şi responsabilităţi interdependente, proceduri de comunicare), cât și de resursele umane (relaţii bazate pe încredere şi respect, prezenţa unor directori suportivi, practicarea unui management participativ).

O comunitate profesională într-o școală nu se creează peste noapte, este nevoie de timp și intervenții bine planificate care să vizeze acest scop, e ca un puzzle care se construiește pas cu pas.

În acest sens, din experiența mea de directoare de școală, le recomand managerilor școlari următoarele:

·    👉 să aloce în programul școlii timp pentru întâlniri şi discuţii despre situații întâlnite la clasă sau în școală (de exemplu, noi ne întâlneam cu învățătoarele lunea, în pauza mare, la o cafea, pentru a vorbi despre ce aveam de făcut în săptămâna care începea);

·     👉să instituționalizeze la nivelul colectivului de profesori practica împărtășirii de experiențe, observării reciproce a unor lecții și furnizării de feedback ( noi aveam o activitate  regulată numită „Arată și spune”, Show&Tell, o văzusem la o școală din UK -cine avea ceva deosebit de arătat colegilor îi invita la clasă și le arăta-putea fi o metodă pe care o utiliza cu succes, un proiect realizat cu copiii etc.);

·   👉să amenajeze spaţii prietenoase în care profesorii se pot întâlni înainte sau după ore (chiar cancelaria poate fi un astfel de loc, dacă mai punem acolo o canapea, o masă rotundă etc.);

·      👉să aloce roluri şi responsabilităţi interdependente, care să îi pună pe profesori în situația de a lucra în echipă pentru a pregăti și derula activități sau pentru a elabora diverse materiale;

·      👉să organizeze structuri de comunicare, gen întâlniri regulate, poşta electronică, newsletter ( e de folos și un flipchart în cancelarie, cu informații și anunțuri despre ce se întâmplă în școală);

·      👉să dezvolte cu colegii relaţii bazate pe încredere şi respect;

·      👉să organizeze activități de dezvoltare profesională la care să participe toată echipa de profesori ai școlii/ grupe de profesori;

·       👉să creeze oportunităţi de socializare în școală și în afara ei (îmi amintesc că noi sărbătoream împreună diverse evenimente sau organizam o petrecere de Crăciun la care venea tot personalul școlii).

Succes!😊
(acest articol face parte din seria de  idei mici pentru schimbări mari, care nu sunt vorbe și teorie, ci vin din experiența personală în domeniul educației, sunt încercate și au avut succes)

Ce zice monitorizarea Comisiei Europene ( 2017)

Azi CE a dat publicității Education and Training Monitor 2017 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru că în ultimii ani am lăsat aceste rapoarte și pe blog, iată și aspectele relevante pentru România în 2017:

• „România pune în aplicare o programă de învățământ bazată pe competențe în învățământul școlar. Sunt în curs de elaborare planuri de instruire a profesorilor pentru a preda programa de învățământ modernizată.

• Ponderea elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE. Acest lucru este cauzat de factori educaționali și de provocări în materie de echitate. Accesul la educația de masăde calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural și pentru romi.

• Finanțarea pentru educație este foarte scăzută. Riscul de părăsire timpurie a școlii rămâne ridicat, cu consecințe pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică.

• Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare este în curs de îmbunătățire, dar ponderea absolvenților de studii superioare este cea mai scăzută din UE.

• Sunt în curs de desfășurare eforturi de a introduce educația și formarea profesională duală. Participarea adulților la procesul de învățare continuă rămâne scăzută, în pofida necesității de actualizare a competențelor.

Interesant de comparat cu raportul de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.