Pagini

luni, 24 august 2020

Flipped classroom, învățare inversată, pe dos


Flipped classroom, un fel de „învățare pe dos” (cum i-am spus în 2015, când am introdus metoda în România - https://ancatirca.blogspot.com/2015/01/flipped-classroom-invatare-pe-dos.html) sau învățare inversată sau clasă inversată, este un concept  revoluționar, aflat sub umbrela a ceea ce numim blended learning. A apărut în anii 1993-2000, când Lage, Platt și Treglia au publicat o lucrare intitulată "Inverting the Classroom: A Gateway to Creating an Inclusive Learning Environment.  Khan Academy a avut și ea o contribuție semnificativă la dezvoltarea metodei.

 În multe țări, metoda a început să se extindă, ajungându-se și la situații în care o școală întreagă să fie organizată pe modelul flipped classroom, așa cum este liceul Clintondale de lângă Detroit. Acest liceu cu probleme de absenteism și abandon școlar a devenit o școală bună pentru că directorul, Greg Green, a avut o idee inovatoare și și-a asumat și riscul introducerii ei în instituția pe care o conducea. Inspirându-se din propriile practici de antrenor de baseball (vizionarea cu elevii de materiale video înregistrate de la meciuri și antrenamente pentru a observa greșelile și a găsi soluții de îmbunătățire), Green a introdus flipped classrooms, reușind ca în 2011 să fie prima școală din SUA complet transformată în această direcție. Ca urmare a acestei schimbări, au crescut foarte mult atât frecvența, cât și scorul la testele de evaluare și procentul de admitere în universități.

Greg Green povestește despre această experiență de succes în videoul de mai jos: 



Pe scurt,  flipped classroom este un mod de învățare de tip blended learning, care constă în următoarele:
  • se înlocuiește metoda clasică de învățare – în care profesorul predă lecția în sala de clasă și le dă elevilor teme pentru acasă, cu un mod de lucru conceput exact invers și bazat pe tehnologie;
  • profesorul pregătește un video, o prezentare powerpoint, orice alt fel de material cu conținuturile pe care vrea să le transmită și le trimite acasă elevilor;
  • elevii  vizionează  acasă prezentarea video a conținutului lecției sau un power point sau orice alt fel de material trimis și realizat de către profesor;
  • elevii comunică online cu colegi și profesori pentru clarificări privind conținutul primit;
  • a doua zi, la școală, în clasă, la ora de curs, elevii se întâlnesc și întreabă, discută și lămuresc cu profesorul  conceptele prezentate, aplică ce au învățat în situații noi, de viață reală, își fac practic temele, dar nu singuri, ci în colaborare cu ceilalți.

Un astfel de mod de învățare trece accentul de pe profesor pe elev și îi oferă cadrului didactic șansa de realiza învățare diferențiată și a de a lucra eficace cu grupuri de elevi cu abilități mixte. 


Cei 4 piloni ai acestui mod de învățare sunt:

1. Un mediu flexibil - spațiul clasei și flexibilitate privind timpul de învățare și evaluarea.
2. O nouă cultură a învățării - profesorul nu e singura sursă de informații, elevii construiesc conținuturi.
3. Conținut cu sens - creat de profesor și elevi.
4. Educator profesionist - care e la dispoziția elevilor și colaborează cu colegii săi.
 

Cercetarea a evidențiat o serie de avantaje ale învățării inversate, printre care se numără:

  •   include mai multe forme de învățare – pe baza unor materiale vizuale, rezolvarea de probleme, conversația, adresarea de întrebări  etc.;
  • este foarte potrivită pentru situații când învățarea online devine singura soluție – depărtarea de școală, zone izolate, vremuri de pandemii etc.;
  • crește gradul de responsabilizare al elevilor, care sunt direct implicați în propria învățare;
  • interacțiunea și relaționarea puternice între profesor și elev.
Există (și așa și trebuie!) și critici ai cestei metode, care menționează următoarele:
  •  existența unui decalaj  digital (digital divide) între copii, cauzat de faptul că nu toate familiile au acces la tehnologie în afara mediului școlar;
  • prea mult timp petrecut de către copii la calculator, într-o epocă în care interesul acestora pentru tehnologii este deja foarte mare;
  • lipsa calității prezentărilor lecțiilor oferite online de către profesori, care poate conduce la neînțelegerea unor conținuturi de către elevii care analizează materialul acasă;
  •  timp mai mult alocat de către profesori pregătirii lecțiilor – realizarea de videos, prezentări power point etc.

Prin urmare, cum se zice, good teaching comes in many forms”, iar flipped  classroom poate fi o soluție la îndemână pe care o recomand profesorilor  în această perioadă, când pandemia impune noi modalități de a-și desfășura lecțiile. Consider însă că e nevoie ca ea să fie cunoscută de profesori, să fie explicată și înțeleasă, astfel încât să se dovedească o modalitate de învățare de succes, și nu doar o schimbare de dragul schimbării.

Pentru a vedea cum funcționează concret într-o școală  această metodă, vă invit să vizionați acest video:


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu