Plata profesorilor după „reușite”

Citesc acum în presă că președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților a declarat azi că „trebuie să avem o salarizare corespunzătoare, motivată, dar, în egală măsură, cred că ar trebui să ne gândim și la o salarizare concurențială, pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”. Un fel de „țara piere și ....”, ceva de genul hai să găsim ceva sofisticat de făcut pentru că nu mai avem ce face, am rezolvat toate problemele.

Analizând eșecul celor mai multe schimbări introduse de decidenți până acum, unele cu miză mult mai mică decât aceasta despre salarizare după reușită ( fișa de feedback dat de elevi, de exemplu, știe cineva ce s-a ales de ea în sistem?), sunt sigură că doamnele din parlament nu vor avea succes cu această măsură, care este una controversată la nivel mondial, pentru că este foarte greu să definești reușita unui profesor, nu înseamnă doar rezultate la examene și teste, ci, în primul rând, valoare adăugată, adică ce am adus în plus la evoluția unui copil și urmărirea progresului copiilor de la an al an.

Concluzia OECD ( AICI) pe această temă este că „plata bazată pe performanță poate fi luată în considerare în anumite contexte, dar a o face să funcționeze bine și pe termen lung este o provocare formidabilă. Modul de plată poate fi doar o parte a măsurilor - țările care au reușit să facă din profesorat o meserie atractivă au făcut-o adesea nu doar prin salarizare, ci prin creșterea statutului profesorilor, oferind perspective reale de carieră și dându-le acestora responsabilitate ca profesioniști și lideri ai reformei. Acest lucru necesită formarea profesorilor, care să îi ajute să devină inovatori și cercetători în educație, nu doar angajați care livrează programe de învățământ.”

Suntem în stare să facem așa ceva? Avem capacitate instituțională, evaluatori pregătiți, standarde de performanță create, mecanisme și date disponibile? Nu înțeleg de ce nu ne ocupăm de prioritățile care sunt în sistem, de ce arde acum, adică, sprijin pentru copiii din zonele dezavantajate, recuperarea pierderilor în învățare, formarea directorilor care au dat concurs, formarea profesorilor pentru inovație didactică, elaborarea standardelor de evaluare, planuri cadru noi pentru liceu și câte altele. Și când mă gândesc câți consilieri pe educație sunt în parlament și în guvern, toți plătiți din banii noștri!