Cititorilor mei, cu drag!
marți, 31 decembrie 2013
Top cele mai citite articole in 2013
Cititorilor mei, cu drag!
miercuri, 25 decembrie 2013
vineri, 13 decembrie 2013
Schimbarea de paradigmă
Provocarea adresată în prezent școlilor este de a ieși din paradigma tradițională a învățării și a-și asuma schimbări care să le apropie de paradigma modernă, actuală.
Paradigma tradițională:
- învățarea înseamnă transmiterea unui set de cunoștințe stabilit și aprobat de autorități
- inteligența este o trăsătură care nu se modifică, măsurabilă prin IQ și distribuită diferit(unii copii sunt mai inteligenți, alții mai puțin inteligenți)
- rolul educației este de a-i selecta pe cei capabili
- școala funcționează după modelul fabricii
Paradigma modernă/ actuală:
- învățarea înseamnă în primul rând formarea unor competențe de bază care vor permite indivizilor să aibă succes într-o societate ce este produsul unei lumi în schimbare
- se consideră că există mai multe tipuri de inteligență (Howard Gardner)
- fiecare copil este capabil să învețe și rostul educației este de a dezvolta potențialul fiecăruia, abilitățile copiilor putând fi modificate printr-o instruire eficace
- școala funcționează după modelul unei familii
marți, 10 decembrie 2013
Nelson Mandela - despre educație
 |
| 3 heads are better than one |
A good head and a good heart are always a formidable combination.
Read more at http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/n/nelsonmand101682.html#BVrKjrqCUtgmeZUL.99
Read more at http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/n/nelsonmand101682.html#BVrKjrqCUtgmeZUL.99
World Human Rights Day & EDO reloaded
A
existat în acea perioadă un interes deosebit pentru acest domeniu, apărut în
contextul eforturilor de democratizare a sistemului de învățământ, pe filiera
programelor de educație civică ale ambasadei SUA și înființării primelor
ONG-uri care derulau proiecte educaționale.
Ideea
de bază pe care o promovam atunci și care cred că este valabilă și astăzi era
că EDO are trei componente importante, care se intercondiționează
și nu pot fi abordate decât împreună:
- Educație DESPRE drepturile omului (se învață despre drepturi și conținutul lor, documentele de referință etc.)
- Educație IN drepturile omului (se creează un climat și un tip de relații profesori - elevi care reflectă interes pentru punerea în practică și respectarea în interiorul organizației a idealurilor și valorilor drepturilor omului)
- Educație PENTRU drepturile omului (implicarea în acțiuni concrete de apărare a DO: campanii, formarea de grupuri de acțiune, participare activă la luarea deciziilor din societate)
Sau, cum spunea Patricia Dye, un renumit trainer în
domeniu ” It is almost better for teachers to
never address the inequities of our world than to have the students believe
they can do nothing to change these inequities”.
Nu
a fost încă realizat la nivel național un studiu ştiinţific în legătură cu
contribuţia proiectelor şi activităţii diferitelor ONG-uri din
domeniul EDO/ ECD la schimbarea şcolilor din România, prin însuşirea
unor practici, proceduri și metode de lucru democratice, dar există destule cercetări internaţionale
(de exemplu, F. Tibbitts, (http://www.hrea.org/erc/Library/display_doc.php?url=http%3A%2F%2Fwww.hrea.org%2Findex.php%3Fdoc_id%3D771&external=N
care evidenţiază modificările pozitive ale atitudinii şi
comportamentului
elevilor (dar şi al profesorilor şi părinţilor) ca urmare a aplicării
susţinute
a diferitelor componente şi faţete ale acestui tip de educaţie. De
asemenea,
s-a constatat un progres complex şi substanţial în privinţa practicilor
la
clasă şi manageriale ale cadrelor didactice, datorate colaborării cu
asociaţiile
respective ( metode gen dezbateri, jocul de rol, studiul de caz sau
învațarea bazată pe proiect și lucrul pe grupe au fost în premieră
exersate la clasă de către profesorii participanți la cursuri de formare
pe tematici de EDO).
Și, de ce nu,
poate că tinerii care au ieșit și ies în stradă să protesteze împotriva unor
drepturi încălcate au participat ca elevi la ore și activități de educație a
drepturilor omului.
În
contextul actual național și mondial, consider că este nevoie să reluăm
la intensitate maximă EDO în școli și licee, la nivel formal și
nonformal, folosind experiența acumulată în domeniu și resursele deja
create.
luni, 9 decembrie 2013
Educația pentru cetațenie democratică
Educația pentru cetățenie democratică este o necesitate pentru toate țările, chiar și pentru acelea cu tradiții îndelungate, unde de multe ori democrația este considerată un lucru de la sine înțeles și cu care oamenii s-au obișnuit. In aceste țări, se acordă o mare atenție „învățării democrației” de către fiecare generație, în ideea că orice societate care dorește să rămână liberă trebuie să se asigure că cetățenii ei cunosc bine teoria și practica democrației.
Pe de altă parte, procesul de
globalizare a indus necesitatea pregătirii tinerilor din toate țările lumii
pentru a face față numeroaselor probleme
ale lumii contemporane și a găsi soluții comune pentru viitorul omenirii, legate de:
- rasism, încălcări ale drepturilor omului, agravarea inegalităților
- degradarea mediului, exploatarea dezastruoasă a resurselor naturale
- mondializarea economiei, creșterea decalajului economic între țări, accentuarea sărăciei în țările în curs de dezvoltare etc.
- dezvoltarea fără precedent a tehnologiei informației, trecerea de la societatea industrială la cea informațională
- lipsa solidarității la nivel de societate și o apatie generală față de problemele comunității
Scopul
demersului este în final acțiunea civică, căci se dorește ca informația transmisă
să fie folosită pentru a contribui la binele societății.O persoană care este
interesată doar de propriile sale probleme și nu participă cu nimic la viața comunității/societății în care trăiește nu poate fi considerată a fi
un bun cetățean. De asemenea, este încurajată participarea unor cetățeni
informați și responsabili.
De asemenea, triunghiul ne arată că există o legătură puternică între cunoștințe, deprinderi și atitudini: așa cum cunostintele singure nu sunt de ajuns pentru a acționa, la fel se întâmplă și cu deprinderile și atitudinile.Un demers didactic de calitate va avea în vedere dezvoltarea simultană în cele trei direcții. De exemplu, pentru a realiza o schimbare a legislației sau una care ține de practicile guvernamentale:
- nu este de ajuns să vrei…dacă iți lipsește capacitatea de a o face
- nu este de ajuns să ai capacitatea să implementezi schimbarea…dacă nu cunoști legislația curentă
- nu este de ajuns să cunoști legile în domeniu/cum funcționează sistemul …dacă îți lipsește dorința de a-l schimba
duminică, 8 decembrie 2013
Edu Lab Romania
De curând, am lansat Edu Lab Romania (http://edu-lab-romania.blogspot.ro/+facebook: https://www.facebook.com/edulabromania?ref=hl), o inițiativă menită să contribuie la dialogul național despre reformarea
școlilor românești și să propună o
viziune despre cum am dori să arate și să funcționeze o școală din România,
viziune care sperăm să influențeze la un moment dat și politicile publice.
Edu Lab Romania promovează bune practici, idei și inițiative inovatoare din domeniul educației din Romania și din lume. De asemenea, Edu Lab Romania lansează dezbateri pe teme actuale și specifice sistemului de învățământ și de formare, caută și propune soluții de îmbunătățire a politicilor și practicilor educaționale din România și sprijină procesele interne de dezvoltare instituțională ale școlilor, în direcția adaptării acestora la nevoile și interesele celor care sunt copiii lumii de azi și adulții de mâine.
Manifestul Edu Lab Romania:
Când
reformele de sus în jos întârzie sau nu sunt eficace, singura formă de a
îmbunătăți calitatea educației este așa numita reformă din interior, schimbarea
de jos în sus, care să fie realizată și asumată la nivelul unei școli de
manageri și profesori dedicați și responsabili.
Noi
credem că o școală tradițională
trebuie să-și genereze și să își activeze forțele proprii prin care să se dezvolte
instituțional, să se reinventeze pentru a deveni o instituție performantă, în
care se face educație de calitate.
În viziunea
noastră:
- o școală trebuie să fie un loc primitor, vesel și colorat, în care copiii să vină cu plăcere și în care să se simtă proprietari și nu oaspeți de fiecare zi;
- o școală trebuie să fie o școală pentru fiecare, care să asigure progresul tuturor elevilor săi, dincolo de ceea ce s-ar putea aştepta de la ei, date fiind rezultatele anterioare şi mediul socio – cultural din care provin;
- o școală trebuie să se asigure că fiecare copil atinge cele mai înalte standarde de care este capabil;
- o școală trebuie să aibe în vedere copilul ca întreg, preocupându-se de dezvoltarea tuturor elementelor de personalitate ale acestuia şi nu numai de transmiterea unui set de cunoştinţe;
- o școală trebuie să dezvolte creativitatea fiecărui copil;
- o școală trebuie să garanteze minima civilizaţie a absolvenţilor ei în sensul unui comportament de bun cetăţean;
- o școală trebuie să valorifice potențialul noilor tehnologii în interesul și spre binele copiilor;
- o școală trebuie să se se amelioreze continuu şi să devină o organizaţie care învaţă, instituţie capabilă să infuzeze orice schimbare generată de sistem /societate.
Suntem
convinși că schimbarea de jos în sus poate fi realizată la orice nivel al
școlii – de către profesori la
clasele la care predau și în colectivele
în care lucrează, de către responsabili ai unor diverse comisii, de către
director sau alți reprezentanți ai managementului școlii, de către părinți și
chiar de către elevi.
În
acest demers, directorii au rolul să acționeze ca adevărați lideri școlari, capabili să coalizeze
toate energiile generatoare de reformă existente la nivelul școlii, să motiveze echipa de
profesori și să își asume provocările unui astfel de demers.
miercuri, 4 decembrie 2013
Schimbarea de jos în sus (1)
.jpg)
In contextul
descentralizării preconizate a avea loc foarte curând, soluția pe care o propun
pentru reformarea modului în care învață
copiii în școlile din România este o schimbare de jos în sus, cea care să aibă
loc in interiorul unei școli și să fie generată și activată prin forțe proprii,
fără a se mai aștepta transformările majore care întârzie de ani buni să vină
de la minister sau inspectorate. Consider că această schimbare este necesară și posibilă în acest moment, având în vedere următoarele considerente:
- studiile au arătat că, atunci când reformele de sus în jos întârzie sau nu sunt eficiente, singura formă de a îmbunătăți calitatea educației este așa numita grassroots reform, schimbarea la firul ierbii, schimbarea de jos în sus, care să fie realizată și asumată la nivelul școlii de către manageri și profesori dedicați și responsabili
- o astfel de transformare și-a dovedit valabilitatea și la noi, un exemplu în acest sens fiind cazul Școlii 4 Elena Donici Cantcuzino din Pucioasa, Dâmbovița, în care, în perioada 1997 – 2004 a avut loc un proces amplu și apreciat la nivel național și internațional (Banca Mondială) de transformare a unei școli tradiționale într-una inovatoare, proces care a avut loc și a funcționat dincolo de factorii politici, economici sau sociali ai momentului și și-a dovedit eficacitatea peste timp, prin preluarea unor practici ale școlii de către multe instituții și persoane din sistemul de educație-http://ancatirca.blogspot.ro/2013/03/scolirea-scolii-pentru-schimbare.html
- un exemplu în acest sens sunt și intervențiile la firul ierbii( sintagmă ce aparține lui Alexandru Crișan, ex-președinte Cedu 2000+), realizate în școli în cadrul unor programe și proiecte educaționale ale OSF/ Centrul Educația 2000+ care au condus la schimbări majore ale unui număr însemnat de școli din diverse regiuni ale țării
- în foarte multe școli există profesori pregătiți de-a lungul anilor prin diverse programe de formare de calitate pe teme considerate necesare pentru optimizarea procesului de învățare, cum ar fi.: teoria inteligențelor multiple, metode active, transdisiplinaritate, dezvoltarea gândirii critice, managementul clasei etc.
- în ultimii ani, s-au conturat inițiative și oferte solide venite din zona de educație nonformală și a unor ONG-uri care au ca obiect de activitate educația și care pot constitui un sprijin important pentru școlile care își asumă un astfel de proces de schimbare de jos în sus.
Schimbarea de jos în sus poate fi realizată la orice nivel al școlii – de către
profesori la clasele la care predau și în colectivele în care lucrează, de către
responsabili ai unor diverse comisii, de către director sau alți reperzentanți
ai managementului școlii, de către părinți și chiar de către elevi. Însă, pentru ca astfel de schimbări să fie cuprinzătoare
și cu impact important, consider că este nevoie ca directorii să acționeze ca adevărați
lideri școlari, capabili să coalizeze toate energiile generatoare de reformă existente
la nivelul școlii, să motiveze echipa de
profesori și să își asume provocările unui astfel de demers.
Ministerul, autoritățile locale și inspectoratele școlare au șansa să sprijine
acest proces dacă, în perioada imediat următoare, atunci când vor avea loc
concursurile pentru ocuparea posturilor de directori, vor crea condițiile
necesare ca aceste posturi să nu se ocupe pe criterii politice ca în majoritatea cazurilor de până acum, ci pe criterii
de competență reală, astfel încât directori de școli să ajungă profesori din sistem
respectați și iubiți de elevi, colegi, părinți pentru ceea ce fac și pentru ceea
ce sunt.