Dimineață la Pucioasa – ultima din an e cu trandafiri și zăpadă. La mulți ani!
Pagini
▼
joi, 31 decembrie 2015
marți, 29 decembrie 2015
Pe scurt, despre noile propuneri de planuri-cadru
Pe scurt, cu sprijin de la Yong Zhao, despre noile propuneri de planuri-cadru pentru gimnaziu (adică ce materii să studieze copiii și în câte ore pe săptămână), supuse dezbaterii publice chiar înainte de Crăciun: ”pentru a ajunge la lună, nu te apuci să repari un vagon de tren, trebuie să lucrezi cu racheta.”
O să revin (la anu’!) cu un articol mai amplu.
sâmbătă, 26 decembrie 2015
Mesaj de Crăciun (și) pentru cei de la catedră
Un mesaj de Crăciun pentru generația tânără, ”care știe ce vrea”, pentru cei singuri, cei în vârstă, pentru cei care lucrează în spitale și pentru cei de la catedră, din toate școlile, a căror ”însuflețire și modestie sunt un exemplu pentru societate.”Mulțumim!
joi, 24 decembrie 2015
sâmbătă, 19 decembrie 2015
marți, 15 decembrie 2015
Vorba de educație - un profesor de desen bun
E verificat, de multe ori. Când intri într-o școală, vezi imediat dacă acolo muncește un profesor de desen bun. Pe holuri și în clase sunt expuse lucrări ale elevilor, afișajele sunt îngrijite și cu bun gust, desenele copiilor sunt creative și ieșite din tiparele de care nu mai scăpăm, genul acela care limitează imaginația, de a desena într-un contur, cum spune Seth Godin. Acum câteva zile, am dat din întâmplare de o pagină de facebook făcută de profesoara de desen de la Școala Valea Lupului (județul Iași) pentru elevii ei. E frumos intitulată, parcă din respect pentru copii, ”Galeriile de artă ale școlii”. Vedem acolo niște ore de desen care se desfășoară altfel decât stând în șirurile de bănci cu blocul de desen, paharul de apă și cutia de culori în față. Și vedem și lucrările copiilor, expuse cu drag pe unde se găsește un pic de spațiu - pe tablă, pe perete, pe bănci, pe sobă și, de ce nu, din când în când, într-o galerie de artă adevărată de la oraș, cum le stă bine unor mici artiști.Cătălina Aprofirei.
#reforma din interior
#reforma din interior
Profesoara Cătălina Aprofirei și copii de la Valea Lupului |
joi, 10 decembrie 2015
Vorba de educație - cadou de Crăciun de la Barack
foto credits: aft.org |
E la ei - ”Every Student Succeeds Act” tocmai a înlocuit-o pe mult criticata ”No Child Left Behind Act”. Cadou de Crăciun de la Barack.
Vorba de educație - EDO reloaded
Tot mai dese în ultimul timp - războaie, refugiați, discursuri rasiste, terorism, libertăți încălcate, corupție în clasa politică. Într-o lume care și-a ieșit iar rău din minți, consider că educația pentru drepturile omului (EDO) în școli și licee, la nivel formal și
nonformal, e mai necesară ca oricând. Mai ales că nu se pleacă de la zero, există resurse și bune practici create în perioade anterioare, de ONG-urile care au derulat astfel de programe prin anii 1995 - 2000. Ideea
de bază pe care o promovam atunci în cursurile cu profesorii și în activitățile din școli, valabilă și astăzi, este că nu trebuie să facem activități festiviste, ci EDO de-adevăratelea, care înseamnă trei lucruri în același timp, trei componente importante, care se intercondiționează
și nu pot fi abordate decât împreună:
Pentru că, așa cum spunea Patricia Dye, un renumit trainer în
domeniu ” It is almost better for teachers to
never address the inequities of our world than to have the students believe
they can do nothing to change these inequities./ Aproape că e mai bine ca profesorii să nu vorbească niciodată despre nedreptățile din lumea în care trăim, decât să îi facă pe elevi să creadă că nu pot face nimic să înlăture aceste nedreptăți.”
miercuri, 9 decembrie 2015
luni, 7 decembrie 2015
Să ne luăm conversația înapoi
După 5 ani de cercetare în școli și în diverse locuințe și locuri de muncă, Sherry Turkle, specialistă în cultură digitală, ne demonstrează, în această carte cu titlu frumos apărută la începutul lui octombrie, ceea ce am început și noi să simțim pe propria piele - că suntem ”reduși la tăcere” de tehnologii, că ne îndreptăm tot mai mult și mai periculos de conversația reală și de relaționarea adevărată cu cei din jur și că lucrurile stau cam așa:
”The dinner table falls
silent as children compete with phones for their parents’ attention.
Friends learn strategies to keep conversations going when only a few
people are looking up from their phones. At work, we retreat to our
screens although it is conversation at the water cooler that increases
not only productivity but commitment to work. Online, we only want to
share opinions that our followers will agree with – a politics that
shies away from the real conflicts and solutions of the public square.”
Dar mai zice și că avem tot ce ne trebuie pentru a ne lua conversația înapoi și a (re)începe să vorbim de la om la om - ne avem unul pe celălalt.
duminică, 6 decembrie 2015
joi, 3 decembrie 2015
Cele mai inovatoare 13 școli din lume
Școala plutitoare din Lagos, Nigeria, e o șansă la educație pentru copiii din comunitățile sărace.
Școala cub, Gimnaziul Ørestad din Copenhaga, încurajează colaborarea în spații deschise, învățarea prin investigație și rezolvarea unor probleme din viața reală.
Școala Big Picture Learning din Providence, Rhode Island, SUA, e parte a unui cluster de școli în care orele se fac la un loc de muncă real și fiecare elev are un mentor, specialist într-un domeniu în care copilul respectiv ar dori să lucreze când va fi adult.
Grădinița unde toți sunt egali, Egalia, din Stockholm, Suedia - școala unde nu se spune ”el” și ”ea” și unde copiii sunt învățați să nu discrimineze în niciun fel și să judece oamenii după acțiunile lor, și nu după stereotipii.
Școala tehnologiilor - AltSchool, din San Francisco, California.Aici accentul se pune pe dezvoltarea abilităților IT și a gândirii flexibile, astfel încât copiii să se adapteze schimbării rapide a lumii.
Școala comunității din satul Sra Pou, Cambodgia, în care persoane de toate vârstele învață cum să scoată bani din lucrurile la care se pricep și pasiunile pe care le au.
Școala care leagă liceul de facultate - P-TECH High School din Brooklyn, New York.Se învață 6 ani, iar în ultimii doi ani, sub îndrumare și mentorat, se obține și certificat de absolvire a unui colegiu.
Școala lui Steve Jobs din Amsterdam, în care, evident, se gândește diferit, fiecare copil în ritmul său, învățarea întâmplându-se conform uni plan individual ce se revizuiește la fiecare 6 săptămâni împreună - copii, părinți și ”antrenori”, că nu li se spune profi.
Școala pericolelor, Brightworks School din San Francisco, California. Aici curriculumul e unul ”periculos”, cam despre tot ce ți se spune că nu ai voie să faci când ești copil - să nu te murdărești, să nu te joci cu focul, să nu strici aparatura din casă.Și e cu multă creativitate
Școala birou, Carpe Diem School din Aiken, Ohio. Fiecare copil e în ”cutia” lui, cu un computer, învață mai mult singur, dar, cum spun rezultatele, și mult mai bine.
Școala Innova din Peru, construită de designeri de prestigiu, cu spații adaptate mai multor tipuri de învățare. Jumătate din programul zilnic al copilului e online, jumătate tradițional.
Școala albastră, Blue School din New York. Creativitate și idei noi cât cuprinde.
Școala care spune că niciodată nu e prea târziu Samaschool din San Francisco, California. Aici vin adulți să își dezvolte abilitățile de antreprenoriat și IT.
(sursa:aici)
miercuri, 2 decembrie 2015
După 18 ani
Foto din arhiva personală |
O amintire apărută azi pe pagina de Facebook e prilej de făcut o mică socoteală: după 18 ani, metodele de dezvoltare a gândirii critice au ajuns în programele școlare noi de clasa a III-a (în vigoare în acest an școlar) și clasa a IV-a ( an școlar 2016-2017).
Postarea avea următorul text:
”Fotografie-document, cu drag!
Pentru cei care care cred în puterea gândirii critice, vorbesc/scriu despre sau utilizează la clasă/ în cursuri de formare metodele și tehnicile activ-participative introduse în România prin programul Reading and Writing for Critical Thinking: diagrama Venn, turul galeriei, cubul, jurnalul cu dublă intrare, SINELG, stiu/ vreau să stiu/am învățat, dezbaterea, lectura cu predicții, scrierea creativă etc.
Echipa care acum 16 ani, la Balaton, Ungaria, a planificat implementarea proiectului în România
Pentru cei care care cred în puterea gândirii critice, vorbesc/scriu despre sau utilizează la clasă/ în cursuri de formare metodele și tehnicile activ-participative introduse în România prin programul Reading and Writing for Critical Thinking: diagrama Venn, turul galeriei, cubul, jurnalul cu dublă intrare, SINELG, stiu/ vreau să stiu/am învățat, dezbaterea, lectura cu predicții, scrierea creativă etc.
Echipa care acum 16 ani, la Balaton, Ungaria, a planificat implementarea proiectului în România
( jos, de la stanga la dreapta:
Anca Tîrcă, Odette Zaiț, Florina Oțet, Sudia Paloma, Doina Olga
Stefanescu și Gyongyver Darvasi; in picioare: Reka Demeter și Charles
Temple, coordonatorul programului.”
sâmbătă, 28 noiembrie 2015
Predă ca și cum ar copilări odată cu ei
Când am întrebat-o ce o motivează
să se întâlnească zi de zi cu clasa ei de la țară, Mioara Tătaru mi-a spus că ”a fi învățătoare e o stare de bine”.
Când i-am întrebat pe copii ce le place la doamna Mioara, învățătoarea lor,
mi-au spus că o iubesc pentru că e ”ascultăreață”. Când i-am întrebat pe
părinți ce apreciază la învățătoarea copiilor lor, mi-au spus că ea” predă
ca și cum ar copilări odată cu ei”.
Și că: ”lui Daniel îi place că învață jucându-se, explică pe înțeles, are timp pentru noi, părinții, ne ducem la școală și stăm de vorbă, nu zice că s-a terminat programul” (mama lui Daniel).
Și că: ”Daria nu pleacă nelămurită de la școală, doamna e sinceră, grijulie, niciodată nu ne respinge, pentru că știe că venim la școală cu o problemă” (mama Dariei).
Și că: ”doamna Mioara e prietena copilului meu, discută cu ei liber, despre toate” (mama lui Radu).
Și că: ”atunci când avem ședința e o bucurie, ne place de doamna că e vioaie, ne spune despre teme, evaluări, serbări, suntem foarte bine informați despre ce se întâmplă în clasă, ne-a ridicat moralul ca părinți și am văzut cum copiii noștri progresează” (mama Dariei).
(interviuri luate în august 2015, în cadrul unui proiect de promovare a profesorilor merituoși)
vineri, 27 noiembrie 2015
miercuri, 25 noiembrie 2015
marți, 24 noiembrie 2015
Vorba de educație - ne monitorizează
Ce bine prinde uneori monitorizarea, că nu mai avem cum să ne ascundem sau să ne facem că nu vedem. La sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România se lansează astăzi Monitorul educației și formării 2015, publicat pe 12 noiembrie de către Direcția Generală pentru Educație și Cultură a Comisiei Europene. Din ce citim și în acest an în fișa de țară pentru România, e mult de lucru, pentru că, așa cum menționează cele mai recente date și statistici:
- a scăzut gradul de incluziune în școli;
- rata abandonului școlar este de 18, 2%, cu 7 procente mai mare decât media europeană de 11,1%;
- avem cea mai scăzută rată de participare a adulților la programele de LLL/învățare pe tot parcursul vieții(1,5%, comparativ cu media europeană de 10,7%);
- avem o finanțare deficitară a educației și o infrastructură necorespunzătoare ( cel mai mic buget din UE, 2,8% din PIB față de media europeană de 5%);
- procentele de elevi de 15 ani cu competențe reduse de citire, matematică și științe sunt duble față de mediile europene (citire: 37,3% vs.17,8%, matematică:40,8% vs.22,1%, științe:37,3% vs.16,6%);
- deși a scăzut puțin, rata abandonului școlar la grădiniță este mult sub procentul UE.
Puse față în față cu obiectivele UE 2020 privind educația, ele dau schița viitoarelor texte de politici educaționale. Și, mai ales, a faptelor care să le însoțească.
- a scăzut gradul de incluziune în școli;
- rata abandonului școlar este de 18, 2%, cu 7 procente mai mare decât media europeană de 11,1%;
- avem cea mai scăzută rată de participare a adulților la programele de LLL/învățare pe tot parcursul vieții(1,5%, comparativ cu media europeană de 10,7%);
- avem o finanțare deficitară a educației și o infrastructură necorespunzătoare ( cel mai mic buget din UE, 2,8% din PIB față de media europeană de 5%);
- procentele de elevi de 15 ani cu competențe reduse de citire, matematică și științe sunt duble față de mediile europene (citire: 37,3% vs.17,8%, matematică:40,8% vs.22,1%, științe:37,3% vs.16,6%);
- deși a scăzut puțin, rata abandonului școlar la grădiniță este mult sub procentul UE.
Puse față în față cu obiectivele UE 2020 privind educația, ele dau schița viitoarelor texte de politici educaționale. Și, mai ales, a faptelor care să le însoțească.