(ultima din an ) Dimineață la Pucioasa

Dimineață la Pucioasa – ultima din an e cu trandafiri și zăpadă. La mulți ani!

Pe scurt, despre noile propuneri de planuri-cadru

Pe scurt, cu sprijin de la Yong Zhao, despre noile propuneri de planuri-cadru pentru gimnaziu (adică ce materii să studieze copiii și în câte ore pe săptămână), supuse dezbaterii publice chiar înainte de Crăciun: ”pentru a ajunge la lună, nu te apuci să repari un vagon de tren, trebuie să lucrezi cu racheta.”

O să revin (la anu’!) cu un articol mai amplu.

Mesaj de Crăciun (și) pentru cei de la catedră

Un mesaj de Crăciun pentru generația tânără, ”care știe ce vrea”, pentru cei singuri, cei în vârstă, pentru cei care lucrează în spitale și pentru cei de la catedră, din toate școlile, a căror ”însuflețire și modestie sunt un exemplu pentru societate.”Mulțumim!

De Crăciun

Cititorilor acestui blog, Crăciun cu gânduri bune!Merry Christmas!

Dimineață la Pucioasa - pe la 9.30

Pe la 9.30, când se topește bruma-n soare.

Vorba de educație - un profesor de desen bun

E verificat, de multe ori. Când intri într-o școală, vezi imediat dacă acolo muncește un profesor de desen bun. Pe holuri și în clase sunt expuse lucrări ale elevilor, afișajele sunt îngrijite și cu bun gust, desenele copiilor sunt creative și ieșite din tiparele de care nu mai scăpăm, genul acela care limitează imaginația, de a desena într-un contur, cum spune Seth Godin. Acum câteva zile, am dat din întâmplare de  o pagină de facebook făcută de profesoara de desen de la Școala Valea Lupului (județul Iași) pentru elevii ei. E frumos intitulată, parcă din respect pentru copii, ”Galeriile de artă ale școlii”. Vedem acolo niște ore de desen care se desfășoară altfel decât stând în șirurile de bănci cu blocul de desen, paharul de apă și cutia de culori în față. Și vedem și lucrările copiilor, expuse cu drag pe unde se găsește un pic de spațiu - pe tablă, pe perete, pe bănci, pe sobă și, de ce nu, din când în când, într-o galerie de artă adevărată de la oraș, cum le stă bine unor mici artiști.Cătălina Aprofirei.

#reforma din interior

Profesoara Cătălina Aprofirei și copii de la Valea Lupului

Vorba de educație - cadou de Crăciun de la Barack

foto credits: aft.org

Gata, azi dimineață a semnat-o și președintele – noua lege a educației, care nu mai pune atâta presiune pe școli, de sus în jos, cu teste standardizate și evaluari de profi și școli în funcție de rezultate și dă autonomie locală pentru a măsura succesul unei școli conform unor criterii proprii, că mai e și valoare adăugată și progres de alt fel.

E la ei - ”Every Student Succeeds Act” tocmai a înlocuit-o pe mult criticata ”No Child Left Behind Act”. Cadou de Crăciun de la Barack.

Vorba de educație - EDO reloaded

Tot mai dese în ultimul timp - războaie, refugiați, discursuri rasiste, terorism, libertăți încălcate, corupție în clasa politică. Într-o lume care și-a ieșit iar rău din minți, consider că educația pentru drepturile omului (EDO) în școli și licee, la nivel formal și nonformal, e mai necesară ca oricând. Mai ales că nu se pleacă de la zero, există resurse și bune practici create în perioade anterioare, de ONG-urile care au derulat astfel de programe prin anii 1995 - 2000. Ideea de bază pe care o promovam atunci în cursurile cu profesorii și în activitățile din școli, valabilă și astăzi, este că nu trebuie să facem activități festiviste, ci EDO de-adevăratelea, care înseamnă trei lucruri în același timp, trei componente importante, care se intercondiționează și  nu pot fi abordate decât împreună: 

1.Educație DESPRE drepturile omului (se învață despre drepturi și conținutul lor, despre responsabilitățile corelate drepturilor, se studiază documentele de referință etc.).

2.Educație IN  drepturile omului (se creează un climat și un tip de relații  profesori - elevi care reflectă interes pentru punerea în practică și respectarea în interiorul organizației a idealurilor și valorilor drepturilor omului; în școală se practică un tip de management participativ, care înseamnă consultare și colaborare în luarea deciziilor).

3.Educație PENTRU drepturile omului (implicarea în acțiuni concrete de apărare a drepturilor, precum campanii, demonstrații, formarea de grupuri de acțiune, participare activă la luarea deciziilor din societate etc.).

Pentru că, așa cum spunea Patricia Dye, un renumit trainer în domeniu ” It is almost better for teachers to never address the inequities of our world than to have the students believe they can do nothing to change these inequities./ Aproape că e mai bine ca profesorii să nu vorbească niciodată despre nedreptățile din lumea în care trăim, decât să îi facă pe elevi să creadă că nu pot face nimic să înlăture aceste nedreptăți.”

 

Profesor bun ca un grădinar bun

Să ne luăm conversația înapoi

După 5 ani de cercetare în școli și în diverse locuințe și locuri de muncă, Sherry Turkle, specialistă în cultură digitală, ne demonstrează, în această carte cu titlu frumos apărută la începutul lui octombrie, ceea ce am început și noi să simțim pe propria piele - că suntem ”reduși la tăcere” de tehnologii, că ne îndreptăm tot mai mult și mai periculos de conversația reală și de relaționarea adevărată cu cei din jur și că lucrurile stau cam așa:

”The dinner table falls silent as children compete with phones for their parents’ attention. Friends learn strategies to keep conversations going when only a few people are looking up from their phones. At work, we retreat to our screens although it is conversation at the water cooler that increases not only productivity but commitment to work. Online, we only want to share opinions that our followers will agree with – a politics that shies away from the real conflicts and solutions of the public square.”

Dar mai zice și că avem tot ce ne trebuie pentru a ne lua conversația înapoi și a (re)începe să vorbim  de la om la om - ne avem unul pe celălalt.

Vorba de educație - când nu vine Moșul

Cele mai inovatoare 13 școli din lume

Nu știu dacă sunt chiar cele mai inovatoare, dar toate au în comun un fel de a face educație în care școala se adaptează nevoilor copilului/ celui care învață, și nu invers.

 Școala plutitoare din Lagos, Nigeria, e o șansă la educație pentru copiii din comunitățile sărace.

Școala cub, Gimnaziul Ørestad din Copenhaga, încurajează colaborarea în spații deschise, învățarea prin investigație și rezolvarea unor probleme din viața reală.

 

Școala Big Picture Learning din Providence, Rhode Island, SUA, e parte a unui cluster de școli în care orele se fac la un loc de muncă real și fiecare elev are un mentor, specialist într-un domeniu în care copilul respectiv ar dori să lucreze când va fi adult. 

 

Grădinița unde toți sunt egali, Egalia, din Stockholm, Suedia - școala unde nu se spune ”el” și ”ea” și unde copiii sunt învățați să nu discrimineze în niciun fel și să judece oamenii după acțiunile lor, și nu după stereotipii.

 

Școala tehnologiilor - AltSchool, din San Francisco, California.Aici accentul se pune pe dezvoltarea abilităților IT și a gândirii flexibile, astfel încât copiii să se adapteze schimbării rapide a lumii.

 

 Școala comunității din satul Sra Pou, Cambodgia, în care persoane de toate vârstele învață cum să scoată bani din lucrurile la care se pricep și pasiunile pe care le au.

 

Școala care leagă liceul de facultate - P-TECH High School din Brooklyn, New York.Se învață 6 ani, iar în ultimii doi ani, sub îndrumare și mentorat, se obține și certificat de absolvire a unui colegiu.

 

Școala lui Steve Jobs din Amsterdam, în care, evident, se gândește diferit, fiecare copil în ritmul său, învățarea întâmplându-se conform uni plan individual ce se revizuiește la fiecare 6 săptămâni împreună - copii, părinți și ”antrenori”, că nu li se spune profi.

 

Școala pericolelor, Brightworks School din San Francisco, California. Aici curriculumul e unul ”periculos”, cam despre tot ce ți se spune că  nu ai voie să faci când ești copil - să nu te murdărești, să nu te joci cu focul, să nu strici aparatura din casă.Și e cu multă creativitate

Școala birou, Carpe Diem School din Aiken, Ohio. Fiecare copil e în ”cutia” lui, cu un computer, învață mai mult singur, dar, cum spun rezultatele, și mult mai bine.

 

Școala Innova din Peru, construită de designeri de prestigiu, cu spații adaptate mai multor tipuri de învățare. Jumătate din programul zilnic al copilului e online, jumătate tradițional.

 

 Școala albastră, Blue School din New York. Creativitate și idei noi cât cuprinde. 

 

Școala care spune că niciodată nu e prea târziu  Samaschool din San Francisco, California. Aici vin adulți să își dezvolte abilitățile de antreprenoriat și IT.

(sursa:aici)

După 18 ani

Foto din arhiva personală

O amintire apărută azi pe pagina de Facebook e prilej de făcut o mică socoteală: după 18 ani, metodele de dezvoltare a gândirii critice au ajuns în programele școlare noi de clasa a III-a (în vigoare în acest an școlar) și clasa a IV-a ( an școlar 2016-2017).

Postarea avea următorul text:

”Fotografie-document, cu drag!

Pentru cei care care cred în puterea gândirii critice, vorbesc/scriu despre sau utilizează la clasă/ în cursuri de formare metodele și tehnicile activ-participative introduse în România prin programul Reading and Writing for Critical Thinking: diagrama Venn, turul galeriei, cubul, jurnalul cu dublă intrare, SINELG, stiu/ vreau să stiu/am învățat, dezbaterea, lectura cu predicții, scrierea creativă etc.

Echipa care acum 16 ani, la Balaton, Ungaria, a planificat implementarea proiectului în România 

( jos, de la stanga la dreapta: Anca Tîrcă, Odette Zaiț, Florina Oțet, Sudia Paloma, Doina Olga Stefanescu și Gyongyver Darvasi; in picioare: Reka Demeter și Charles Temple, coordonatorul programului.”

Predă ca și cum ar copilări odată cu ei

Când am întrebat-o ce o motivează să se întâlnească zi de zi cu clasa ei de la țară, Mioara Tătaru mi-a spus că ”a fi învățătoare e o stare de bine”. Când i-am întrebat pe copii ce le place la doamna Mioara, învățătoarea lor, mi-au spus că o iubesc pentru că e ”ascultăreață”. Când i-am întrebat pe părinți ce apreciază la învățătoarea copiilor lor, mi-au spus că ea” predă ca și cum ar copilări odată cu ei”.

Și că: ”lui Daniel îi place că învață jucându-se, explică pe înțeles, are timp pentru noi, părinții, ne ducem la școală și stăm de vorbă, nu zice că s-a terminat programul” (mama lui Daniel).

Și că: ”Daria nu pleacă nelămurită de la școală, doamna e sinceră, grijulie, niciodată nu ne respinge, pentru că știe că venim la școală cu o problemă” (mama Dariei).

Și că: ”doamna Mioara e prietena copilului meu, discută cu ei liber, despre toate” (mama lui Radu).

Și că: ”atunci când avem ședința e o bucurie, ne place de doamna că e vioaie, ne spune despre teme, evaluări, serbări, suntem foarte bine informați despre ce se întâmplă în clasă, ne-a ridicat moralul ca părinți și am văzut cum copiii noștri progresează” (mama Dariei).

       (interviuri luate în august 2015, în cadrul unui proiect de promovare a profesorilor merituoși)

Vorba de educație - fiecare

Dimineață la Pucioasa - prima ninsoare

Prima ninsoare, mereu surprinzătoare.

Vorba de educație - ne monitorizează

Ce bine prinde uneori monitorizarea, că nu mai avem cum să ne ascundem sau să ne facem că nu vedem. La sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România se lansează astăzi Monitorul educației și formării 2015,  publicat pe 12 noiembrie de către Direcția Generală pentru Educație și Cultură a Comisiei Europene. Din ce citim și în acest an în fișa de țară pentru România, e mult de lucru, pentru că, așa cum menționează cele mai recente date și statistici:
- a scăzut gradul de incluziune în școli;
- rata abandonului școlar este de 18, 2%,  cu 7 procente mai mare decât media europeană de 11,1%;
- avem cea mai scăzută rată de participare a adulților la programele de LLL/învățare pe tot parcursul vieții(1,5%, comparativ cu media europeană de 10,7%);
- avem o finanțare deficitară a educației și o infrastructură necorespunzătoare ( cel mai mic buget din UE, 2,8% din PIB față de media europeană de 5%);
- procentele de elevi de 15 ani cu competențe reduse de citire, matematică și științe sunt duble față de mediile europene (citire: 37,3% vs.17,8%, matematică:40,8% vs.22,1%, științe:37,3% vs.16,6%);
- deși a scăzut puțin, rata abandonului școlar la grădiniță este mult sub procentul UE.

Puse față în față cu obiectivele UE 2020 privind educația, ele dau schița viitoarelor texte de politici educaționale. Și, mai ales, a faptelor care să le însoțească.