Vorba de educație - rețetă pentru o școală grozavă

Rețetă pentru o școală publică grozavă ( Pasi Sahlberg)
- o mână de colaborare
- 1 strop de creativitate
- o echipă nemaipomenită
- 1 mănunchi de profesionalism
- un grăunte de echitate
- o misiune și
- diversitate și incluziune, în cantitate dublă

( sursa: aici)

Vorba de educație - școala ca ecosistem

În prezentările pe care le fac despre cum să reformăm  școala din interior mă folosesc  de conturul unei amibe pentru a povesti despre cum școala e un organism viu, care își schimbă mereu forma și trece prin diferite faze ale schimbării. Dar școala ca ecosistem  și comunitate de interacțiuni  și interdependențe,  în care fiecare aspect contează, e o idee care îmi place și mai tare, pentru că asta are legătură cu modul în care o organizăm și ne purtăm între zidurile ei. 

Într-un ecosistem interdependența este o condiție de bază și e bine să înțelegem că fiecare aspect dintr-o școală are legătură cu celelalte și orice se întâmplă într-un loc, într-o parte a sistemului, va influența o altă parte din el. Din această perspectivă, orice contează într-o școală, dincolo de lecțiile predate de profesori, contează cum arată spațiul școlii, cât este el de prietenos, contează relațiile dintre copii și profesori, cât sunt ele de apropiate, contează modul în care lucrăm cu părinții, cât de mult îi implicăm în viața școlii, contează climatul din școală și cât este el de colaborativ, contează stilul de conducere al directorului, activitățile extraclasă și cât de bine răspund ele intereselor și pasiunilor elevilor, precum muzica, pictura, dansul, sportul.

Dacă considerăm tot sistemul școlar ca fiind un ecosistem, atunci ne dăm seama de impactul pe care îl au în școli deciziile guvernanților, mai ales cele nevalidate de cercetare, care pot bloca activitatea profesorilor, sau am putea pune sub lupă presiunea pusă de inspectorate, cu cerințe care aglomerează activitatea zilnică din școli. Când faci schimbări în sistemul de educație, trebuie să ai în vedere această rețea complexă de interdependențe și conexiuni care există într-o școală. Pentru că, așa cum se întâmplă în orice ecosistem, există pericolul slăbirii sau dispariției sale sau a unor elemente din el, dacă politicile umbrelă sunt contraproductive.

Spații urbane în acțiune

Filmul unui proiect premiat anul acesta de AFCN/Ministerul Culturii. Spații urbane în acțiune sau cercetare, educație urbană, evenimente și intervenții participative în 3 cartiere din București.

Vorba de educație - cine ce examene mai dă

In piață, 1 leu buchetul, producție proprie. Cu tot felul de certificate ale ”afacerii” lipite pe peretele chichineței în care își ține florile și mândră că tocmai a luat examenul de producător cu 9,60. Și să nu cumva să stresezi florile și să nu vorbești cu ele în grădină, că se trec repede. Tanti Iulia, 75. Life long learning și antreprenoriat pe bune.

Hai să dăm culoare școlilor!

Poate mai bine decât o puteam face noi, i-am lăsat pe copii să povestească un pic despre proiect. Pentru că, vorba Mariei Montessori, ”one test of the correctness of educational procedure is the happiness of the child.”

Hai să dăm culoare școlilor!Împreună! O campanie de crowdfunding la care se poate participa aici.

Vorba de educație - de la imposibil la posibil

De la imposibil la posibil, acțiuni care au contat ”la firul ierbii” și au schimbat comunități și vieți. Despre implicare civică și participare și despre ”nouă ne pasă”, idei despre care am dori să se vorbească mai mult și în școli. Și despre puțină, dar importantă infuzie de entuziasm, de ”da, se poate”, de care avem atâta nevoie. Gala Premiilor Participării Publice, ediția a VII-a, organizată de Centrul Pentru Participare Publică a avut loc aseară și a fost și despre proiecte care au contribuit la reducerea abandonului școlar și la un pic de mai mult bine în viața copiilor:
- Asociația OvidiuRom, pentru programul ”Fiecare copil în grădiniță”;
- Asociația Elevilor din Bacău, pentru că au făcut ca hotărârea Consiliul Local să fie aplicată și tinerii să aibă acces, după program, pe terenurile de sport ale școlilor din oraș;
- Salvați copiii, filiala Iași, pentru programul ”Grădinița de acasă”;
- Asociația Elevilor din Constanța, pentru campania de respectare a legii privind bursele acordate elevilor și cea de reducere a costului abonamentelor acestora la transportul local.

Vorba de educație - nu ne-o fi rușine?

Nu că nu aș fi știut, am ajuns de multe ori prin școli de la sate,  dar ieri mi-a fost mai clar ca oricând, pentru că i-am văzut cu toată emoția evenimentului pe fețe, aproape neîncrezători că întâmplarea pusă de noi la cale era chiar pentru ei, cu aplauze și diplome și felicitări că au pictat un perete de pe hol. Avem pe la sate copii atât de frumoși, atât de sensibili și cu atât de mult bun simț, încât e o crimă că îi lăsăm, în secolul 21, să învețe în școli cu toaletele afară și curți pline de  noroaie, în clase îmbâcsite, cu mobilier învechit și cu câteva cărți jupuite pe post de bibliotecă. Nu ne-o fi rușine?  Așa, ca nație?

Dimineață la Pucioasa - de la capăt

Dimineață la Pucioasa - prima zi de primăvară. Astronomică, că, altfel, de la capăt o tot luăm în fiecare zi.

Vorba de educație - ce-ar fi dacă?

Nu îl postez pentru că e încă un articol care a apărut azi despre Finlanda și școlile ei grozave, ci pentru o întrebare care se pune în text și care mi-a plăcut: ce-ar fi dacă în comunitățile sărace s-ar face ceea ce la mulți alții doar prin școlile private mai vezi, lucrurile pe care Finlanda le practică la nivel național în învățământul public? Adică: profesori de înaltă clasă și profesioniști adevărați, care să predea diferențiat și personalizat; copii mai puțini în clase; un curriculum bun și diversificat; sport și mișcare în mod regulat; teste mai puține sau deloc, dar evaluare zilnică și făcută cum trebuie de profesori și, mai ales, existența în fiecare clasă a unei atmosfere de lucru prietenoase, în care fiecare copil să se simtă respectat și prețuit.

(Why Finland Has the Best Schools) 

O să îmi lipsiți

De câte ori simt nevoia de vorbe proaspete și autentice despre educație, recitesc un text de-al domnului Solomon Marcus. De vreo trei ani le adun pe acest blog ca să le am la îndemână când e mai greu, când întrebările nu au răspuns, când e confuzie, când vorbele altora sunt fie goale, fie prea prețioase, fie nu sunt spuse din inimă. Când e nevoie de repere ca să poți merge mai departe. O să îmi lipsiți, cu mirarea dumneavoastră cu tot ( ”Atunci când sunt întrebat: de ce trăiești? îi răspund: pentru a mă mira” - Solomon Marcus, 1.03.1925 - 17.03.2016)

Vorba de educație - Nobelul 2016

Și Global Teacher Prize 2016, Nobelul pentru educație, merge la Hanan Al Hroub, o învățătoare din Palestina. Pentru ”nu violenței” într-o lume a violenței, pentru că a demonstrat că cel mai bine copiii învață prin joc și pentru că și-a inspirat colegii să își revizuiască stilul și metodele de lucru la clasă.

Fapte, nu vorbe

Am povestit azi un pic la Radio România Cultural despre un proiect care e tot mai mediatizat și mai îndrăgit, poate pentru că demonstrează cu fapte, nu cu vorbe că, în loc de clădiri cenușii și mohorâte, putem avea școli prietenoase, vesele și colorate, în care copiii să aibă un cuvânt de spus și în care să vină cu drag. Dă culoare școlii tale!

Cum se ”Dă culoare școlii L.Rebreanu din Cluj !”

Cum se ”Dă culoare școlii Ion Vișoiu din Chitila!”

Cum se ”Dă culoare școlii din Râciu de Mureș!”

Cum se ”Dă culoare Colegiului Eminescu din București!”

Cum se ”Dă culoare școlii din Conțești -Teleorman!”

Thank you for the inspiration!

E ziua celui care ne-a vorbit atât de convingător despre cum să nu omorâm creativitatea și să fim atenți la ce facem prin școli, ne-a dat idei pentru a reforma educația și ne-a convins că școlile pot și trebuie să fie creative. Ne-a învățat să ne întrebăm nu cât de inteligent ești, ci în ce fel ești inteligent, nu cât de creativ ești, ci în ce fel ești creativ. Și că, atunci când educația devine podul care unește lumea din afară cu lumea din noi, va fi un viitor pentru planetă. Happy birthday, Sir Ken Robinson and thank you for the inspiration!

Vorba de educație - calitatea spațiului educațional

În premieră la noi, excelent organizat, cu vorbitori de marcă. Și o temă care ar trebui să ne preocupe mai mult - calitatea spațiului educațional, ce înseamnă un mediu bun de învățare (acustică, lumină naturală, spații deschise, ideea de comunitate și de a fi împreună, flexibilitate și potențial de reutilizare), povești de succes de la noi și de prin lume, spuse chiar de autorii lor ( de ex., arhitectul care a proiectat vestitele școli fără pereți Verstas din Finlanda), cum lucrează împreună (la alții!) arhitecții și directorii de școli pentru a crea spații care încurajează colaborarea și învățarea bazată pe proiect și investigație, cum o școală trebuie să-și regândească periodic spațiul (și nu numai) pentru a ține pasul cu schimbarea modului în care învață copiii. Și regretul, personal, că multe dintre școlile noastre de stat sunt încă foarte departe de tot ce s-a arătat și de tot ce s-a vorbit. Prima ediție a ”Building Education Bucharest International Forum privind calitatea spaţiului educational”, 3 martie 2016, București.

Copiii dau culoare școlilor

Artiști vizuali în școli, echipe mixte de profesori, elevi și ONGiști, drepturile copilului, pictură participativă sau ingredientele unui proiect de succes, în care copiii dau culoare spațiului în care învață. Din câte știu, nu sunt multe inițiative de acest gen la noi sau nu sunt deloc. Proiectul vizează implicarea directă a copiilor în transformarea școlilor în care învață, în cadrul unui proces ce a început cu ateliere educaționale, în care s-a învațat despre drepturi, responsabilități și valori democratice și a continuat cu o serie de ateliere practice în care copiii au exersat tehnici de pictură, au decis tema picturii murale și au schițat compoziția. În această lună, în fiecare dintre cele 7 școli din proiect se va trece la realizarea unei picturi murale de mari dimensiuni pe un spațiu agreat cu conducerea școlii. Un proiect conceput de Asociația Komunitas și derulat împreună cu Colectiv A din Cluj, Centrul Sintagma București și Kulturtrip din Mureș.Cam așa a fost la Colegiul ”Eminescu” din București:

 Dacă se vor găsi donatori care să sprijine financiar proiectul, se intenționează replicarea și extinderea lui la nivel național, așa că școlile care ar dori să treacă prin această transformare sunt invitate să nu ”plagieze” ideea, ci să îi contacteze pe cei de la Komunitas.

Postcards from Romania - spring wildflowers

1st of March 2016, near Fieni, Dambovita.