Pagini

▼

vineri, 30 iulie 2021

10 pentru România

 

 Azi, OECD a publicat raportul „Educația în Europa de Est și Asia Centrală”. Rezultatele acestui raport provin din sondajul din 2018 al Programului OECD pentru evaluarea internațională a studenților (PISA) și sunt reprezentative pentru elevii de 15 ani din clasa a 7-a și peste. Iată cum stă România și care sunt cele 10 situații de fapt legate de starea educației:

1. România are rezultate mai slabe decât majoritatea celorlalte țări EECA în materie de lectură/ citit, matematică și știință. Mai mult, România se află în urma majorității țărilor OECD.

2. Rezultatele educației sunt mai inechitabile în România decât la nivel internațional.

3. Un factor important pentru rezultatele elevilor este locul în care aceștia frecventează școala. Elevii din mediul urban din România au performanțe mai bune decât cei din mediul rural, la rate mai mari decât cele ale elevilor similari din țările OCDE.

4. Cheltuielile educaționale din România sunt scăzute în raport cu punctele de referință regionale și internaționale.

5. Resursele educaționale din România sunt mai inechitabile decât punctele de referință internaționale.

6. Elevii din România petrec mai puțin timp în clasă.

7. Elevii din România sunt mai predispuși să absenteze de la școală decât studenții la nivel internațional.

8. Practicile de predare din România diferă de reperele internaționale. Comparativ cu media din țările OECD:

• profesorii din România folosesc mai multe metode centrate pe profesori (de exemplu, prelegerea);

• se oferă mai puțin feedback și se utilizează metode mai puțin adaptate pentru satisfacerea nevoilor individuale ale elevilor.

9. Practicile utilizate în mod obișnuit de profesorii din România sunt asociate cu scoruri mai mici la citire.

10. Mai puțini profesori din România participă la activități de dezvoltare profesională în comparație cu reperele internaționale.

 Cred că de aici ar trebui să plece orice „Românie educată”, viziune, strategie sau măsuri concrete legate de educație. Restul sunt doar vorbe. 

(raportul poate fi citit AICI)

la Niciun comentariu:

joi, 29 iulie 2021

Mindfulness în școli

  E vacanță, sunt în #grădinaeducației și e momentul perfect pentru un pic de mindfulness, așa că reiau ce am mai scris acum vreo 6 ani, tot aici, pe blog.

Intr-o lume în care suntem mereu ocupați, în care ne plângem că nu avem timp și trecem în goană pe lângă oameni și lucruri, a trăi ”mindfulness” înseamnă să mai încetinim ritmul pentru a ne uita mai atent și fără prejudecăți la ceea ce se întâmplă în tine și în jurul tău. Înseamnă să ne eliberăm de gânduri negative.

Înseamnă să conștientizăm pe deplin momentul și starea noastră din prezent, să dăm atenție la ceea ce gândim și simțim acum și aici. Un fel de, cum spune cineva, „a vedea ceea ce privești, a savura ceea ce înghiți, a simți ceea ce gândești.” Așa cum spune S.Kennedy, cu mindfulness trecem de la „a face” la „a fi”:


”Mindfulness is a particular way of paying attention to ourselves, others and the world around us. It is often said that mindfulness is a shift from a doing mode to a being mode.” 

 

Cred că sunt foarte multe de explorat în ceea ce privește legătura dintre mindfulness și educație, cu siguranță că sunt lucruri interesante, am și recomandat acest tip de activități cursanților mei cu care am lucrat în această primăvară pe tema stării de bine în școală. 
 
Le-am spus despre cum e să fii  un „mindful teacher” și cum să ai scurte activități de mindfulness cu copiii în școli, unele care, așa cum spun studiile, au rolul de a destresa și calma, de a crește starea de bine mintală și puterea de concentrare, de a dezvolta abilitățile de autoreglare și de a optimiza chiar procesul de învățare cognitivă. Aceste activități pot fi exerciții de meditație, de respirație, de identificare a emoțiilor, jocuri specifice, tehnici de relaxare, activități de colorat, care pot fi găsite pe diverse site-uri specializate ( de exemplu, aici sau aici sau aici). Dacă sunteți curioși, vă recomand programul de mindfulness în curriculum, introdus acum câțiva ani în Marea Britanie, în 370 de școli, în cadrul unui studiu realizat de guvern, care se va derula până în anul 2021, vezi aici).
 
Studiile ( AICI) arată că există destule beneficii pe care practicarea mindfulness-ului le poate aduce în rândul copiilor, cum ar fi: atenție sporită, nivel de stres scăzut, creșterea puterii de concentrare, relaționarea pozitivă, hiperactivitate redusă, reglarea emoțiilor, calm sporit și putere de concentrare mărită. În final, putem avea copii cu rezultate academice mai bune și abilități de viață dezvoltate, care pot deveni adulți de succes.
 
 
credits- 4774344sean/Thinkstock

 
Vă recomand să începeți cu clasa printr-un exercițiu zilnic, simplu, de 3-5 minute de meditație, cu ochii închiși, stând jos, undeva în grădina școlii sau pe scaune în clasă, concentrându-ne pe corpul nostru și pe inspirație și expirație. Copiii inspiră adânc până numărăla 4 și expiră până număra de la 4 la 1 și se concentrează, pe rând, asupra diverselor părți ale corpului, pornind de la cap, urechi, față, gât, mâini, spate, picioare. Puteți avea un fundal sonor adecvat pentru reflecție ( vezi video de mai jos). 
 
 https://www.youtube.com/watch?v=ihwcw_ofuME&t=202s
 
De asemenea, vă recomand să faceți un exercițiu asemănător în cancelarie, cu profesorii, într-una dintre pauze, pe care să o numiți „pauza de mindfulness”. Vă recomand și această carte, apărută în 2017, la Editura Herald:


E însă foarte important pentru profesorii care doresc să practice mindfulness cu clasele lor să aibă în vedere anumite condiții necesare acestui tip de activități și să nu înceapă să desfășoare aceste activități doar așa, pentru că sunt la modă, cum se întâmplă cu multe alte idei ( am văzut, de exemplu, multe poze cu ceea ce unii profesori numesc amenajarea grădinii școlii, cu câteva plante puse aiurea, în soluri uscate, pe terenuri neîngrijite etc.).  În 2010, Megan Cowan, cofondator al programului „Mindful Schools” din Oakland, dă următoarele sfaturi în acest sens (le-am adaptat, să fie mai pe înțeles):

1.Țineți minte de ce practicați mindfulness și nu o folosiți niciodată ca instrument disciplinar. 

2. Stabiliți o rutină zilnică pentru practicarea acestor activități, pentru a vă asigura că o încorporați în procesul de învățare.   

3. Pregătiți spațiul pentru activitate și deplasați mobilierul pentru a face loc.

4. Faceți și voi exercițiile propuse copiilor. 

5. Realizați o reflecție la finalul activității.

credits: Edutopia

 

Desigur că acest articol doar deschide apetitul pentru mindfulness în școli, e mult de cercetat, documentat și reflectat pentru cei care doresc să includă astfel de intervenții la clasele lor. Iată un alt clip pentru inspirație:

 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 

 






la Niciun comentariu:

miercuri, 28 iulie 2021

Despre titularizare


Ce s-a întâmplat la titularizare este efectul unei lipse de rigoare și responsabilitate cu care se confruntă în aceste vremuri toată societatea românească și pe care și sistemul de educație le-a promovat de-a lungul anilor, prin pregătirea inițială care a tot scăzut în valoare și care e făcută în cadrul unor universități unde ajungi student relativ ușor și despre care citim povești îngrozitoare legate de corupție, prin cursuri de formare plictisitoare, la care profesorii se duc doar pentru credite și nu pentru a învăța ceva, prin inspectoratele școlare care sunt departe de a acorda consiliere și sprijin profesorilor, prin modalitatea în care funcționează multe școli, fără mentorat eficace și comunități de învățare adevărate, prin modul în care se face promovarea în funcții de conducere și de decizie, pe criterii politice sau simpatii, care nu au mai nimic în comun cu competențele necesare. 
 
Pe de altă parte, e o trăsătură a vremurilor, nu mai avem timp și nu ne mai place să studiem serios, să cercetăm, să facem lucrurile bine, pentru că se vede că se poate și așa, ne mulțumim cu succese facile, superficialitatea este apreciată de tot mai mulți, avem destui experți de facebook care nu inovează, nu vin cu idei solide de schimbare, nu au publicații, nu scriu pe teme de educație, nu au opinii argumentate și nu au poziții legate de ce se întâmplă în educație. 
 
Sper să se întâmple ceva și să ne revenim, avem nevoie ca acei care arată că se poate să fie tot mai mulți și să li se audă vocea. 
 
În plus (vezi raportul OECD din 2017 „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”), „folosirea unor astfel de teste (definitivat și titularizare) ca principala modalitate de selectare a cadrelor didactice este mult mai ineficientă decât stabilirea unor standarde înalte pentru admiterea în programele de formare inițială a cadrelor didactice și a unei ample pregătiri didactice inițiale. Pentru că „𝒆𝒗𝒂𝒍𝒖𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒊𝒅𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒆𝒊 𝒏𝒖 𝒎𝒂̆𝒔𝒐𝒂𝒓𝒂̆ 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒆𝒕𝒆𝒏𝒕̦𝒆𝒍𝒆 𝒄𝒂𝒅𝒓𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒊𝒅𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄𝒆.”
 
Altfel, e foarte cald azi, nici în grădină nu se poate sta. Florile, după cum se vede, rezistă.

la Niciun comentariu:

marți, 27 iulie 2021

Peste 900 000


Tocmai am depășit azi 900 000 de accesări de pagină pe blogul despre educație și vreau să mă bucur alături de voi, cei care îl citiți și vă inspirați, cei care v-ați colorat pereții și curtea școlii, ați realizat clase în aer liber, ați adus starea de bine la voi și la clasă, ați amenajat grădini, ați citit cu toată școala, v-ați transformat cancelariile și ați învățat cum să fiți directori și profesori mai buni. 
 
E un blog pe care l-am creat, în primul rând, pentru mine, din bucuria de a reflecta asupra educației și de a avea mereu idei la îndemână pentru activitatea mea profesională, nu câștig niciun ban din el, dar sunt fericită că vă este și de folos și vouă, celor peste 50 000 de vizitatori constanți, din vreo 90 de țări. 
 
Am fost aproape de voi și în pandemie și constat cu plăcere că vreo câteva dintre articolele scrise pentru voi în acea perioadă se află în top cele mai cititie articole, în care locul 1 are peste 250 000 de vizualizări. Iată-le mai jos, dacă doriți să le (re)citiți. Gând bun, mulțumesc și niște flori de echinacea din grădină!
 
la Niciun comentariu:

marți, 20 iulie 2021

Cum se face bine educația după pandemie


 Conform celui mai recent studiu UNESCO, BM, UNICEF „Survey on National Education Responses to COVID-19 School Closures”, una din 3 școli nu a făcut nimic pentru recuperarea pierderilor de învățare din anul pandemiei. Principalele constatări ale studiului sunt următoarele:

👉țările au răspuns cu o varietate de măsuri pentru a atenua pierderile de învățare cauzate de  închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul universitar și o proporție similară a țărilor a acordat prioritate anumitor domenii ale curriculumului. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre țări au raportat că nu au fost sau nu vor fi efectuate ajustări.

 👉Multe țări au îmbunătățit standardele de sănătate și siguranță în centrele de examinare, totuși, 28% dintre țări au anulat examenele din gimnaziu și 18% din țări au făcut acest lucru în învățământul secundar superior.

👉Țările cu venituri reduse au rămas în urmă cu implementarea chiar și a celor mai elementare măsuri pentru a asigura revenirea la școală. De exemplu, doar mai puțin de 10% au raportat că au suficientă săpun, apă curată, instalații sanitare și de igienă și măști, comparativ cu 96% din țările cu venituri ridicate.

👉Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi învățare la distanță: emisiunile radio și TV au fost mai populare în rândul țărilor cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri ridicate au furnizat platforme de învățare online. Cu toate acestea, peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că s-a ajuns la mai puțin de jumătate din elevii din școala primară.

👉În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficacitatea a cel puțin unei strategii de învățare la distanță, există încă o nevoie de dovezi mai bune cu privire la eficacitate în cele mai dificile contexte.

 „Activitățile de remediere sunt vitale pentru a-i ajuta pe acei copii care au pierdut școala să revină pe drumul cel bun și să reducă pierderile de învățare pe termen lung. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a măsura nivelurile de învățare ale elevilor de astăzi și a colecta date de bună calitate care să influențeze practicile din clasă.” (Jaime Saavedra, Director Global pentru Educație, Banca Mondială)

Raportul poate fi citit aici: AICI

la Niciun comentariu: