luni, 23 noiembrie 2020

5 lucruri de făcut în pandemie

 Pregătesc o prezentare pentru profesori despre starea de bine și vă las asta aici și vouă. Eu le fac pe toate 5 și funcționează.

joi, 19 noiembrie 2020

Scrisoare către directorii de școli

 

Dragii mei directori de școli,

În această perioadă grea, mă întreb adesea ce aș face eu dacă aș mai fi acum directoare, dacă aș fi acolo în scoală, forțată să fac față provocarilor din aceste zile.

Stiu că mulți faceți eforturi pentru ca instituția pe care o conduceți să functioneze în scenariul roșu, știu că e greu să puneți la locul lui fiecare element din puzzle-ul care înseamnă comunitatea unei școli – bucățica cu elevii, bucățica cu profesorii, cea cu părinții, cea cu primaria si comunitatea sau cea cu formarea profesorilor, cea cu modul in care se derulează lectiile, cu ce raportăm la ISJ si multe altele.

Știu că sunteți obositi, stresati, coplesiti, dezorientati în această perioadă și că vă cautati resursele, abilitătile, rezilienta de care aveti nevoie pentru a face față acestei crize și pentru a manageria o situatie cu care nimeni nu s-a mai confruntat, abilități pe care nu le-ati învățat la vreun curs de pregătire, de management educațional, așa după cum nu ați învățat să lucrați cu emoțiile voastre.

În această perioadă grea cred că e nevoie, mai mult ca oricând, de abilități și atitudini atât de MANAGEMENT ( focalizare pe îndeplinirea obiectivelor și a planului de intervenție, îi impingeti pe colegi de la spate, le spuneti ce să facă, fă chestia asta tu, uneori nu le prea convine), cât și de LEADERSHIP ( focalizare pe relațiile din școală și lucrul cu oamenii, motivarea echipei pentru a acționa și a rezolva problemele care apar, sunteți în frunte, aveți viziune și energie, oamenii vă urmează cu entuziasm, îi motivați prin ceea ce faceți). E nevoie de rigoare, disciplină, fermitate pentru a păstra regulile, a menține organizarea școlii, dar și de implicare, de hai să facem lucrurile împreună, cu compasiune, empatie și sprijin moral.

Sper să găsiți fiecare răspunsul la întrebarea cum să fac față, cum să fiu un manager –lider rezilient în această perioadă? Dacă vă sunt de folos, iată câteva sfaturi:

Puneți-vă singur masca de oxigen! Fă-ți timp pentru tine, ia scurte pauze la birou (pentru un pic de mindfulness/ meditație/ respirație, pentru muzică sau lectură, dă un telefon unui prieten, fă o scurtă plimbare, fă sport etc.); delimitează școala de casă; fii bun și generos; reconectează-te zilnic la scopul tău, de ce ești director; adoptă o mentalitate deschisă/growth mindset; dormi bine și mănâncă sănătos.

Comunică foarte bine! Comunică zilnic cu fiecare profesor și cel puțin o dată pe săptămână cu toată cancelaria; cere feedback profesorilor despre ce a mers, ce nu a mers, ce putem face pentru a îmbunătăți situația; comunică regulat cu părinții prin facebook, mail, newsletter etc.; comunică cu elevii, cere feedback despre ce merge și ce nu merge și ia măsuri de îmbunătățire.

Fii om! Dacă ești director de școală, în aceste vremuri grele cred că nu trebuie decât să fii om și colegii să te simtă că ești în școală pentru ei; nu-i chinui pe colegi cu tot felul de sarcini și activități, nu-i întoarce de o sută de ori să refacă un lucru; pe timp de pandemie, nu este momentul să le complici viața colegilor, nu îi ține în întâlniri și ședințe stresante, ci adu în școală o atitudine pozitivă, respect și bunătate și liniște și încredere și claritate și emoții. Adică, o stare de bine în fiecare zi.

Monitorizează cum se derulează lecțiile! Urmărește cu atenție cum se derulează orele online, află ce zic copiii și părinții despre aceste ore; gândește-te cum să crești eficacitatea acestor ore, vezi ce dotări tehnice există la clase, ce device-uri au copiii, ce platformă utilizează profesorii, la ce activități de formare participă aceștia; află cum se relaționează profesorii cu copiii  la fiecare clasă și disciplină de studiu.

Nu îi evalua și inspecta pe profesori! Cred că în această perioadă profesorii nu trebuie inspectați și evaluați, ei au nevoie doar de sprijin, coaching și îndrumare prietenoase, care să vină atât de la directori, cât și de la inspectori.Dacă aș fi director sau inspector, m-aș transforma într-un adevărat prieten al profesorilor și i-aș întreba în fiecare zi dacă sunt bine, dacă e totul în regulă la ei acasă, dacă pot să îi ajut cu ceva. Pentru o (atât de necesară!) stare de bine în școală.

 

Gând bun!

 


miercuri, 11 noiembrie 2020

Cum evaluăm online?

 

Am văzut că profesorii sunt interesați de cum se face concret evaluarea online ( și mai puțin de teoria evaluării, pe care o cunosc de la cursuri și examene de grad), iar unii au descoperit singuri diverse modalități, instrumente și aplicații. 

 Vă las și eu aici câteva, poate sunt de folos:


- autoevaluare, care se poate face prin completarea unei liste de enunţuri la finele unei lecţii / activităţi, de genul: am învăţat ..., am fost surprins de faptul că ..., am descoperit că ...am avut dificultăți cu...etc.;


- întrebări de reflecție, la care elevii pot răspunde într-un jurnal de învățare etc., vezi aici: https://ancatirca.blogspot.com/…/intrebari-de-reflectie-pen…;


- teste, quizzes și joculețe, cu itemi cu alegere multiplă, sarcini de genul completează spațiile etc.- Quizlet și Kahoot înțeleg că sunt 2 aplicații foarte folosite;


- întrebări deschise, care încurajează gândirea critică și verifică înțelegerea unei teme;


- scurte interviuri online pe o temă, realizate, de exemplu, pe zoom;


- eseul pe o temă, scris de copii și transmis profesorului pentru verificare și feedback ( cu criterii de evaluare/ rubrics date înainte);


- realizarea unei prezentări ppt/ poster pe o temă, pe care copilul primește feedback de la colegi și profesor;


- discuția pe o temă dată, cu criterii de evaluare a contribuției elevului la discuție ( de genul, vorbește la subiect, sintetizează informația, ajunge la concluzii care conduc la înțelesuri noi etc.);

 
- interevaluare (probabil că sunt și aici aplicații, e de căutat);


- proiecte, ÎBP, în care se evaluează atât procesul, cât și produsul și prezentarea acestuia;


- evaluarea autentică - integrarea cunoștințelor în rezolvarea unor probleme reale.

M-aș bucura ca tot mai mulți profesori să învețe noul limbaj al evaluării, despre care se vorbește tot mai mult în lume, de exemplu să spui „încearcă și altfel”, în loc de „ai greșit”, să dai feedback, în loc de critică, să zici că „avem o provocare”, în loc de „avem o problemă” sau „ai învățat asta”, în loc de „ai luat nota cutare” și tot așa.

Gând bun!🌿


Vorba de educație - o oră online

                                                        photo credits: dna înv. Sorina Iacob

Cam așa cred că ar trebui să arate o oră online, cum se vede în fotografie, ca o mică comunitate de învățare, în care fiecare se simte bine, și copiii, și dna învățătoare. Observați, vă rog, că toți zâmbesc și sunt fericiți că sunt împreună. Îmi place că toți copiii sunt în ținuta de școală, că s-au format deja rutinele care sprijină învățarea.

Am mai spus și repet, e foarte important ca în învățarea online să creați conexiuni personale cu elevii, aceștia să vă simtă că sunteți acolo pentru ei – fiți atenți la tonul vocii, la modul de adresare, zâmbiți, aveți umor, relatați povești și întâmplări personale din viața de familie sau legate de hobbiuri, comunicați prietenos, cu mesaje personalizate pentru fiecare copil.

Oferiți sprijin și feedback în mod constant, întrebați-i pe copii ce activitate le-a plăcut, creați momente de reflecție asupra a ceea ce au învățat, focalizați-vă nu atât pe conținut, cât pe proces și vorbiți cu elevii despre cum și de ce au învățat,

Am mai spus și repet, există o foarte bună capacitate de inovare în școli, ideile bune sunt la profesori, dar e important să le găsim și să le promovăm. Gând bun!

duminică, 8 noiembrie 2020

Jill Biden, profesoara

                                                                    photo credits: distractfy

„A preda nu este ceea ce fac, ci ceea ce sunt.” (Jill Biden, profesoară de limba engleză și, de ieri, prima doamnă a SUA)

vineri, 30 octombrie 2020

Despre clasele în aer liber

                                 (photo credits: școala din comuna Altina, jud. Sibiu)

Exact în ultima zi din iulie, am propus școlilor de la noi să amenajeze clase în aer liber, în curtea sau în grădina școlii, ca o soluție la lipsa de spațiu cu care s-au confruntat în pandemie, dar nu numai, căci statul afară e o soluție bună, în general, orele afară, în natură, fiind speciale, iar conceptul de „outdoor learning„ fiind unul tot mai diseminat.

De atunci, există multe școli care au preluat ideea, astfel încât avem astăzi, în diverse locuri din țară, astfel de clase.

Așa cum am mai spus, aceste clase se pot realiza relativ ușor și  nu necesită cine știe ce cheltuieli. Se pot folosi paleți, trunchiuri tăiate de copaci, bucăți mari de piatră, paie, băncuțe mai vechi date cu soluții de protecție, scăunele sau lădițe din plastic  etc. , iar avantajele sunt destule. De asemenea, sunt școli care au construit pavilioane acoperite, care pot fi folosite și pe vreme urâtă. Se poate fixa și o tablă, pe un perete sau un gard la îndemână. Îi îndemn pe profesori să apeleze pentru ajutor la persoane din comunitate, părinți care se pricep la tâmplărie etc.

Avantajele unor astfel de clase sunt destule, iar printre acestea, aș aminti:

  • păstrarea unei distanțe rezonabile între copii, spațiul fiind suficient de mare;
  •  mai puține obiecte și suprafețe de atins decât în sala de clasă;
  •  aerul curat în care stau copiii, în comparație cu sălile de clasă din interior, care trebuie ventilate corespunzător;
  •  faptul că se pot desfășura ore de la diverse materii, lb. română, științe, desen, lb. străine, istorie, geografie etc., iar cei care au tablă, chiar matematică. Profesorii care au facut lecții în astfel de clase în aer liber, spun că au citit afară, au scris afară, au avut discuții interesante afară, au predate noi conținuturi afară, cam tot ce făceau în clasele din interior;
  •  posibilitatea de a face diverse activități de genul brain breaks, inclusive momentE de meditație/ mindfulness (am imagine aceasta în minte, cu copii în grădina sau lIvada unei școli 😀);
  •  e un mod altfel, care e atrăgător atât pentru copii, cât și pentru profesori.

Printre dezavantaje, aș enumera:

  • imposibilitatea de le folosi pe vreme urâtă;
  •  faptul că necesită o programare a claselor care doresc să învețe afară;
  •  posibil, un management al clasei mai solicitant pentru profesori.

Sper ca ideea să prindă în continuare și să avem tot mai multe clase în aer liber și la noi, așa cum există în alte țări. Majoritatea școlilor care și-au făcut astfel de clase sunt  AICI.

Școala Avram Iancu din Abrud, inv. Liliana Aurica Mursa

joi, 29 octombrie 2020

Câteva idei pentru managementul clasei

E un adevăr demonstrat de studiile de specialitate că un copil are rezultate școlare academice mai bune, dacă se află într-un mediu care are grijă de nevoile sale emoționale și sociale. 

Dacă, în această perioadă, suntem față în față cu copiii sau chiar online, cred că la fiecare oră ar fi nevoie să includem câteva activități, mici momente (dar foarte mari, dacă ținem cont de rolul și de impactul acestora!), care să îi (re)conecteze pe copii, să îi facă să simtă că sunt parte a unei comunități în care le place să fie. 

Sunt sigură că mulți profesori fac acest lucru, dar am găsit la Edutopia câteva idei în acest sens, sunt ușor de preluat și de folosit în managementul clasei:

 

👪Primiti-i pe copii cu un salut specific la intrare, cu diverse gesturi specifice clasei, cum am văzut prin diverse filmulețe.

💦Nu începeți ora brusc, ci acordați copiilor câteva minute de conversatie nonacademică, în care fiecare să vorbească despre ce a mai făcut, ce s-a mai întâmplat, despre noutăți din viața sa sau a familiei, așa cum facem și noi, adulții, când ne simțim bine cu cineva.

💃Pe toată perioada lecției, aveți în vedere să organizați tot felul de activități de reîncărcare a bateriilor, de „brain breaks”, cum li se spune, precum: momente de mișcare a corpului, un joc, un cântec, câteva minute de meditație și focalizare pe respirație (mindfulness) și multe altele, voi știți mai bine, creativitatea e la voi. Gând bun!

marți, 27 octombrie 2020

Despre tezele din acest semestru

Ieri, MEN a menționat posibilitatea ca elevii să nu mai dea teze în acest semestru. Este un subiect care va naște controverse și e, din nou, foarte târziu pentru a se lua o decizie agreată de către toți factorii implicați, ținând cont că mai este doar o lună până când școlile încep să se organizeze pentru acest mod de evaluare sumativă. Dincolo de discuția dacă acest sistem de teze, adânc înrădăcinat la noi, este unul eficace sau nu, care ar trebui continuat sau nu în viitor, ne aflăm în situația de a se lua o decizie într-o perioadă de pandemie necontrolată, când aceste hotărâri sunt greu de luat.

Aș fi în favoarea tezelor în acest semestru, dacă mă gândesc că:

👍 e nevoie să intrăm, încet, dar sigur, în ritmul normal de școală, care înseamnă și rigurozitate, respectarea unor planificări și a unor regulamente (by the way, tezele sunt menționate în ROFUIP), iar pe timp de criză, recomandările pentru instituții sunt de a fi organizate și a acționa disciplinat;

👍tezele au rostul lor în învățare - de recapitulare a materiei, de evaluare a ceea ce și-au însușit elevii, de acomodare cu cerințele unui examen etc.

Aș fi împotriva tezelor, dacă mă gândesc că:

👎40% dintre copiii din zonele rurale nu au făcut școală online până acum;

👎foarte mulți copii nu au device-uri pentru a participa la orele din scenariul roșu, iar tabletele promise întârzie;

👎nu am văzut nicăieri, în nicio școală sau la niciun profesor (asta nu înseamnă că nu există!) planificări pentru recuperarea materiei din sem. al II-lea al anului școlar trecut, iar la multe discipline conținuturile din acest an se leagă de ce s-a făcut anul trecut;

👎sunt peste 3000 de școli în scenariul roșu, iar numărul lor va crește în perioada următoare;

👎nu ai, practic, cum să dai teză online, din motive lesne de înțeles, parcă văd cum circulă sau se caută răspunsurile acasă la eventuale teste date online.

În legătură cu ideea de a schimba modalitatea de a alcătui subiectele la teză (eseu la lb. română, cum s-a sugerat), nu o consider una care va funcționa, pentru că, dacă schimbi modul în care faci evaluarea, trebuie să schimbi și modul în care faci predarea, ceea ce nu s-a întâmplat.

Sper ca, până la urmă, decizia care se va lua să fie una agreată de cei mai mulți elevi (trebuie întrebați neapărat și ei!) și profesori, iar consultarea să fie una reală, amplă și făcută cu bună credință, nu doar pentru imagine.


sâmbătă, 24 octombrie 2020

Vorba de educație - inspecții online??

Și eu am promovat ideea monitorizării pe care să o facă inspectoratele, pentru a ști cum stăm cu școala în această perioadă grea și ce putem face mai bine, dar, până la (recent anunțatele) inspecții școlare online, e drum lung. 

Cred că în această perioadă profesorii nu trebuie inspectați și evaluați, ei au nevoie doar de sprijin, coaching și îndrumare prietenoase, care să vină atât de la directori, cât și de la inspectori. 

Și, cum am mai spus deja într-o altă postare, dacă aș fi director sau inspector, m-aș transforma într-un adevărat prieten al profesorilor și i-aș întreba în fiecare zi dacă sunt bine, dacă e totul în regulă la ei acasă, dacă pot să îi ajut cu ceva. Pentru o (atât de necesară!) stare de bine în școală.

joi, 22 octombrie 2020

Școala online, comunicare și feedback

Știu că e greu, chiar foarte greu, dar școala online nu înseamnă că transmitem cunoștințe pe bandă rulantă, că ținem prelegeri sau dăm multe materiale scrise, ci înseamnă interactivitate, implicarea copiilor în proces și formarea unei comunități de învățare, în care profesorul și elevii învață împreună, unii de la alții, împărtășind aceleași valori și interese. A fi conectați online nu înseamnă doar că ne vedem și ne auzim cu elevii, a fi conectați cu adevărat înseamnă, printre multe altele, cel puțin aceste 2 lucruri:

 

 

 

1.     Crearea unei conexiuni personale cu elevii, aceștia să vă simtă că sunteți acolo pentru ei – fiți atenți la tonul vocii, la modul de adresare, zâmbiți, aveți umor, relatați povești și întâmplări  personale din viața de familie sau legate de hobbiuri, comunicați prietenos , cu mesaje personalizate pentru fiecare copil. Folosiți icebreakers, puzzles și jocuri ca momente de relaxare și gândiți proiecte amuzante, de artă sau de științe.

2.     Oferiți  sprijin și feedback în mod constant, întrebați-i pe copii ce activitate le-a plăcut, creați momente de reflecție asupra a ceea ce au învățat, focalizați-vă nu atât pe conținut, cât pe proces, vorbiți despre cum și de ce au învățat, sunați-i pe cei care nu au înțeles și întăriți ce s-a predat la ora online.

Gând bun!