miercuri, 21 noiembrie 2018

Putem scrie în clasă și pe muzică



Vă propun o listă de piese muzicale așa numite pasive (liniștitoare, care nu conduc la activare și la dorința de a „te ridica după scaun”), care pot fi utilizate ca fundal sonor pentru consolidarea învățării sau efectuarea unor activități de scriere/ teme scrise. Lista a fost întocmită de Tim Brighouse și David Woods, autorii unei cărți despre ameliorare școlară, bănui că pe baza unor criterii anume și experienței proprii. A fost folosită cu succes și într-una dintre școlile cu care am lucrat.

Ø  Vivaldi – Cinci Concerte pentru Flaut și Orchestră de cameră
Ø  Handel – Concert de Orgă în B flat major, Opus 7.Nr. 6
Ø  J.S.Bach- Preludiu în G Major, Coralele Dogmatice
Ø  Corelli – Douăsprezece Concerti grosii. Op. 6, Nr. 4, 10, 11, 12
Ø  J.S.Bach – Fantezia pentru Orgă în G major, Fantezia în C minor
Ø  Couperin – Sonata pentru Clavecin Le Parnasse
Ø  J.F.Rameau – Piesele pentru Clavecin Nr. 1 și 5

Succes!

marți, 20 noiembrie 2018

Școala ca organizație care învață


Add caption


Am revăzut recent, pregătind o prezentare, un text pe care l-am scris în 2002 despre școala ca organizație care învață și mi-am dat seama că această temă e probabil mai actuală ca oricând: am constatat, din vizitele pe care le-am făcut în ultima perioadă, că multe școli  sunt încremenite în modele structurale și funcționale învechite, care nu mai corespund așteptărilor copiilor și noilor tendințe din societatea/ lumea în care se află.

Despre școală ca organizație care învață

Pentru a supraviețui și a se dezvolta, rata de creștere a învățării din interiorul unei organizații trebuie să fie cel puțin egală, dacă nu mai mare decât rata schimbării din mediul extern organizatiei ( Stoll și Fink, 1996). Deoarece lumea din jur se schimbă foarte rapid, organizațiile, respectiv școlile, trebuie să se îmbunătățească continuu și să învețe să-și identifice cu precizie rolul în contextul în care funcționează( Elmore, 2000).

Handy (1999) definește acest tip de organizație ca:
  • o organizație care învață – are o direcție clară de dezvoltare, stabilită în urma analizei realității și contextului în care există, își planifică eficient, eficace și flexibil etapele de dezvoltare și consideră  că procesul de ameliorare continuă este o trăsătură a culturii sale organizaționale;
  •  o organizație care încurajează învățarea pentru toți membrii comunității sale educaționale (’learning for all’).
Într-o organizație care învață
  • profesorii sunt adevărați specialiști în educație (ei sunt la curent cu noile cercetări din  domeniul psihopedagogiei și strategiilor de predare-învățare-evaluare; procesul de predare –învățare nu a devenit o rutină);
  • se investește mult în dezvoltarea profesională de calitate a personalului;
  • profesorii participă la luarea deciziilor ( directorii de succes ai acestor școli fiind astfel considerați a fi’lideri de lideri’);
  • se promovează relații de colaborare, ca o condiție de a avea succes în procesul de ameliorare școlară;
  • există interes pentru parteneriatul cu instituții și membri din comunitatea în care instituția se află;
  • sunt administrate cu eficiență activitățile zilnice (de ex., probleme de disciplină, decizii, comunicare, rezolvare de conflicte etc.) pentru a preveni influența lor negativă asupra proceselor de schimbare legate de procesul de predare –învățare; în acest sens, o astfel de organizație dispune de o gamă largă de procedee și practici în care elevii, părinții și personalul școlii au încredere. 

Dacă am dori să scoatem școlile din amorțeala de care vorbeam mai sus, pentru a le transforma în organizații care învață, avem deja un exemplu care funcționează. Anul acesta, în septembrie 2018, în Țara Galilor s-a schimbat curriculumul (pentru a se raporta la competențe pentru sec. 21 etc.)  și, pentru a sprijini implementarea lui, lumea s-a unit (guvern, universități, autorități regionale și locale,  societate civilă, rețele de școli, furnizori de formare, asociații de părinți etc.) și au creat un model cu 7 dimensiuni de „școală ca organizație care învață” pe care au început să îl implementeze în școli, cu tot cu guidance și sprijin. Modelul presupune acțiuni și procese de transformare în următoarele direcții (fig. de mai sus):
1.     Viziune împărtășită și scopuri comune focalizate pe învățarea pentru toți - #adică, aici noi toți învățăm tot timpul.
2.      Crearea de oportunități de învățare pentru tot personalul - #adică, toți profii sunt trimiși la activități de formare.
3.     Promovarea învățării în echipă și prin colaborare – #adică, învățăm împreună.
4.     O cultură a investigației, explorării și inovării – #adică, suntem curioși și aducem și la noi ce e nou prin domeniu.
5.     Stabilirea unor sisteme și mecanisme care să faciliteze schimbul de experiențe de învățare – #adică, spunem și altora ce am învățat.
6.     Învățare cu și din mediul extern – #adică, ieșim din școală și colaborăm cu cei din comunitate.
7.     Leadership bazat pe învățare – #adică, directorul învață și el și se perfecționează.
  
Cam despre asta e vorba când vrem cu adevărat să reformăm educația.






luni, 19 noiembrie 2018

Vocea elevilor (VI) - RISEN 2018


Recent, Consiliul Național al Elevilor a dat publicității „Raportul privind implementarea statutului elevilor” în școlile din România în anul școlar trecut. Sunt lucruri pe  care trebuie să le știm și să facem astfel încât să arătăm elevilor noștri că vocea lor este auzită. Așa că, ne convine sau nu, să facem bine și să citim, avem documentul RISEN aici.

duminică, 18 noiembrie 2018

Cu părinții la școală, altfel


 
photo credits - Learningfirst.ong

Pe lângă ședințele semestriale, care sunt obligatorii, în școli pot fi organizate și alte tipuri de întâlniri cu părinții, care să conducă, în final, la o colaborare mai bună profesori-familie și la progresul copiilor. Vă prezint mai jos 3 idei pe care le-am pus în practică de-a lungul anilor lucrați în domeniul educației și care au avut succes:

1.Întâlniri individuale de 15–30 minute, organizate pentru părinţii fiecărui copil din clasă / şcoală pentru discuţii deschise despre aspecte mai delicate legate de copil și progresul individual. Acestea:
       au loc lunar într-un interval orar anunţat de învăţător/ diriginte;
       au ca scop discutarea unor probleme specifice copilului, legate de activitatea la clasă, progresul şcolar, nevoi de instruire şi sprijin, atitudini şi relaţionare în cadrul gupei de elevi, în familie etc.;
       se finalizează, în unele cazuri,  prin planuri comune de acţiune, acorduri, concluzii care se asumă prin semnătura părintelui şi a învăţătorului/ dirigintelui.

2. Întâlnirea semetrială a părinților cu toți profesorii clasei – se organizează în sala de sport/ alt spațiu mare al școlii în care există o masă lungă/ mai multe pupitre cu spațiu între ele, la care stau toți profesorii, iar părinții trec pe la fiecare și vorbesc despre copilul lor timp de 5 minute.

3. Întâlniri informale cu / între părinți:
  • petreceri pentru sărbătorirea unor succese, organizarea unor excursii etc.;
  • întâlniri informale de genul întâlnirea de la cafeaua de dimineața/ ceaiul de după amiază  în care, timp de o jumătate de oră, directorul și un părinte/ mai mulți părinți pot schimba opinii despre școală la o ceașcă de cafea/ ceai.   
 Succes!😊
#ideimicipentruschimbărimari 

(vezi si „Management educațional”, 2011, autori A.Tîrcă, M.Mihaescu)

Vorba de educație - o (super) carte pentru părinți

Photo credits: Editura Publica
E și la Gaudeamus, o carte pe care am anunțat-o pe blog încă din primăvară, chiar în ziua în care a fost publicată în engleză. E cu sfaturi pentru părinți despre cum pot să își sprijine copilul de la grădiniță până în clasa a XII-a și cum pot ei să își dea seama dacă școala unde acesta învață i se potrivește sau nu și, mai ales, ce pot face pentru a primi de la școală educația de care copilul are cu adevărat nevoie. Dacă ești părinte al unor copii de vârstă școlară, această carte îți este adresată.

sâmbătă, 17 noiembrie 2018

De Black Friday

credits - T3com

De Black Friday🎁, am pregătit o primă listă, ușor de accesat, cu ideile noastre proprii și ale altora (găsite și promovate de noi pe acest blog), care au avut succes și, de-a lungul ultimilor ani, au fost preluate în școli din țară. Mulți profesori și directori le-au luat de aici și ne-au mulțumit 🙂, alții doar le-au luat ☹️, cineva și le-a însușit pur și simplu și a primit chiar și un premiu pentru ele. Sper tipurile de activități și ideile oferite azi să fie de folos, să schimbe ceva la firul ierbii și să creștem astfel comunitatea școlilor, prietenoase, creative și inovatoare din România:



👉Întâlniri individuale  de analiză director-profesor - https://ancatirca.blogspot.com/2018/11/intalnirea-de-evaluare-finala.html

👉Întâlnirea de dimineață/ săptămânală cu elevii - https://ancatirca.blogspot.com/2015/04/intalnirea-saptamanala-cu-elevii.html






👉Altfel de teme pentru acasă/politica temei pentru acasă - https://ancatirca.blogspot.com/2015/04/vorba-de-educatie-tema-pentru-acasa_3.html



👉Spații din școală/ curte pictate – https://www.facebook.com/artaparticipativa/










👉Cinema la școală -


👉Întâlniri individuale cu părinții despre progresul copilului- https://ancatirca.blogspot.com/2018/11/intalniri-individuale-cu-parintii.html