miercuri, 24 august 2016

Vorba de educație - altfel de teme


sursa foto - pagina de Facebook a Samanthei Gallagheer

 Mi-a plăcut că, după ce a studiat toată vara cum e treaba cu tema pentru acasă și ce mai zic cercetătorii,  învățătoarea are curajul să încerce ceva nou în acest an școlar – în loc să le mai dea elevilor săi de lucru pentru acasă, îi sfătuiește pe părinți să  ia cina cu toată familia, să citească ceva cu copilul, să îl trimită să se joace afară și să-l culce devreme.

Vorba de educație - să mai ieșim din clase

foto din arhiva personală
Am citit și am distribuit azi pe facebook un articol postat de Children&Nature Network. Ideea e că se poate învăța și fără tablă și pupitre, pentru că școala poate fi natura însăși. „Nature-based school” este un concept tot mai răspândit într-o lume în care tehnologiile domină viața multor copii. E cu învățare prin joc și joacă, prin descoperire și investigație, e cu multă imaginație și explorare, căci natura are multe de oferit. Prin școlile în care se întâmplă să mai ajung sau pe la cursuri, le spun profesorilor să mai iasă din când în când din clase și să facă ore și afară, în pădure, în parc, pe deal, pe câmp, în grădina din spatele școlii, unde se poate. Cum ar fi să scrii o compunere despre toamnă într-o livadă cu meri, să înveți despre plante, gâze și flori nu din pozele din carte sau desenele de pe tablă, ci observându-le de aproape? Sau să desenezi în natură, să faci mișcare, să citești, să cânți, să vezi cum fenomene din fizică și chimie se întâmplă nu pe tablă, ci în viața reală?Cu un pic de imaginație și creativitate, până și matematică se poate face în natură, unii profi au îndrăznit.

vineri, 19 august 2016

Vorba de educație - o masă caldă în școli, în sfârșit!



foto din arhiva personală

Pentru că am fost prin școli din comunități sărace și am văzut cu ce greutăți se confruntă, cred că se pune de-o ordonanță de urgență foarte bună – pilotarea unui viitor program național, prin care se va da o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor din învățământul preuniversitar. Măsura este văzută ca o intervenție necesară pentru prevenirea abandonului școlar și creșterea accesului la o educație de calitate.

În anul școlar 2016-2017 se va întâmpla într-un număr de 50 de școli, cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite,  dispuse echilibrat la nivel national, rural și urban și selectate după criterii clare, prezentate în nota de fundamentare a ordonanței. Prima categorie din aceste 50 de școli este formată din unități de învățământ situate în medii greu accesibile și defavorizate. Cea de a doua este formată din licee/ colegii pedagogice, care, prin structură și componența grupului de elevi, sunt considerate a avea rol de motor de incluziune socială.

În sfârșit!

Textul ordonanței aflate în dezbatere publică și lista școlilor cuprinse în programul pilot - aici

Empatie în curriculum, ”a piece of cake”


Tocmai am citit că o oră pe săptămână, de la 6 până la 16 ani, copiii din școlile daneze aduc, pe rând, o prăjitură (Klassen Time kage/the Class Hour cake) și stau de vorbă  despre ce li se mai întâmplă, cum e să te pui în papucii altuia și ce poți face să treci peste tot felul de chestii care apar în relația cu cei din jur. Empatie în curriculum, ”a piece of cake”.

joi, 11 august 2016

Texte recuperate (4) - tipuri de școli, după etos




Mi se pare important ca în proiectele care vizează schimbări la nivelul școlilor să se analizeze,  în primă fază, cât de pregătită este respectiva școală să infuzeze inovația propusă. S-ar putea, astfel, pregăti mai eficient implementarea proiectului și preveni posibilele obstacole. 

În fața unor provocări care le scot din rutină și din confortul obișnuit, reacțiile școlilor sunt diferite, în funcție de cultura organizațională pe care o au. De la Dean Fink, pe care l-am cunoscut personal prin anul 2000, am învățat că, din  această perspectivă, școlile se pot clasifica în 5 categorii, pe care le-am tot prezentat  de atunci în diferite cursuri de formare a profesorilor și a directorilor și pe care le readuc în discuție, pentru că mi se par utile și pentru cei care vor lucra ca facilitatori în proiectul ROSE:

Școli în mișcare, acelea care:
  • favorizează succesul elevilor;
  • prin eforturi comune, se adaptează la noile condiții și continuă să se dezvolte;
  • își conștientizează obiectivele;
  • au și voința, dar și priceperea pentru a-și atinge scopurile.

Școli care plutesc, acelea care:
  • în aparență, posedă multe dintre caracteristicile unei școli eficace;
  • de obicei, au rezultate bune( academice);
  • elevii învață cu succes, indiferent de calitatea predării;
  • nu îi pregătesc pe copii pentru schimbările care se produc în societate.

Școli care stagnează, acelea care:
  • lucrează nici bine, nici rău;
  • nu au ritmul adecvat pentru a face față schimbărilor;
  • scopurile ineficiente și, deseori, contradictorii blochează progresul.

Școli care luptă pentru existență, acelea care:
  • sunt conștiente de ineficiența activității lor;
  • depun eforturi uriașe pentru a-și îmbunătăți activitatea;
  • sunt într-o permanentă agitație productivă;
  • acceptă riscul aplicării oricăror metode;
  • până la urmă, vor reuși să se adapteze.

Școli care se scufundă, acelea care:
  • inefieciente, izolate, caută vinovați și se bazează numai pe propriile puteri;
  • din cauza apatiei sau ignoranței, au profesori ce sunt incapabili să se schimbe;
  • dau vina pe părinți pentru rezultatele slabe ale copiilor;
  • au nevoie de acțiuni ferme și de un sprijin considerabil.

miercuri, 10 august 2016

August cu un nou curriculum



E august și în Finlanda intră în vigoare noul curriculum pentru educația de bază, clasele 1-9 (7-16 ani), la care se lucrează de câțiva ani. Acesta va sta la baza curriculumului local, pe care fiecare școală îl va elabora în funcție de propriile nevoi și priorități.

Idei cheie ale acestui nou curriculum național: implicarea activă a copiilor, învățare cu sens, bucuria de a învăța/  t he j o y o f l e a r n i n g  și o cultură/ un etos a/al școlii care promovează interacțiunea dintre elevi și profesori.

Valoarea fundamentală promovată de noul curriculum: fiecare copil este unic și are dreptul la o educație de calitate. Elevii sunt valorizați și încurajați, iar profesorii îi fac să simtă că modul în care învață și starea lor de bine contează.
Scopul principal al noului curriculum: să dezvolte etosul școlii și să infuzeze în sistem o abordare integrată/ integratoare, astfel încât elevii să conștientizeze legătura dintre conținuturile diverselor discipline, să combine cunoștințele și abilitățile dobândite la diferite materii și să le folosească în colaborare cu alții.
Curriculumul nucleu descrie 7 arii de competențe transversale (cunoștințe, deprinderi, atitudini, voință/will):
  1. A gândi și a învăța să înveți. 
  2.  Competență culturală, interacțiune și exprimare.
  3.  A avea grijă de sine, managementul vieții personale. 
  4. Multialfabetizare.
  5. TIC.
  6. Competențe pentru muncă și antreprenoriat.
  7.  Participare, implicare și construirea unui viitor sustenabil.
Este prima oară când noul curriculum național obligă școlile să introducă cel puțin un modul interdisciplinar pe an școlar, derulat prin colaborarea dintre diferite discipline de studiu, cu mențiunea că  elevii trebuie să contribuie la planificarea acestuia.
Despre evaluare: are rolul de de a-l ghida și încuraja pe copil; elevii NU sunt comparați unul cu celălalt; se dezvoltă abilitățile de autoevaluare și interevaluare. Pentru a-i sprijini pe profesori să evalueze, curriculumul nucleu pune la dispoziția profesorilor criterii de  reușită pentru finalul claselor a 6-a și a 9-a.

Vorba aceea: wow!