Notele din gimnaziu nu mai contează

Așa deci, brusc și, din nou, fără analize care să fundamenteze decizia, începând cu 2023 notele de la gimnaziu nu vor mai fi luate în calcul pentru admiterea în licee. O fi bine sau nu, nu știu, trebuie documentare și cercetare, dar mi se pare că, din nou ( deja mi-e lehamite de această practică) luăm decizii care schimbă major mersul lucrurilor exact când nu trebuie, după pandemie sau chiar în, că nu am scăpat.

Poate că e adevărat că sunt cazuri în care notele luate în gimnaziu sunt mai mari decât cele de la EN, dar nu știm cât este de extins acest lucru, nu am văzut vreo analiză comparativă pe lb. română și matematică care să impună decizia luată. Mi se pare și o lipsă majoră de încredere în profesori, o etichetă generală care se pune tuturor - nu știți sau nu vreți să evaluați corect, sunteți corupți, dați note mari pentru diferite interese, nu evaluați competențele din programă etc.

În loc să dezvoltăm STANDARDE DE EVALUARE pe discipline și să formăm profesorii pentru a le folosi, astfel încât să ajungem la un mod unitar și corect de a face evaluarea și a nota copiii indiferent de școala în care se află în această țară, ne trezim peste noapte să mai săpăm un pic la temelia sistemului, să se prăbușească complet, cu motivația pentru învățare a elevilor cu tot.

Nici măcar nu au ținut cont de ce recomandă OECD în Raportul privind evaluarea în România din 2017 - să se ia în considerare la EN doar mediile din clasele a VII-a și a VIII-a. Nici măcar nu fac această schimbare cu o generație, cei de a V-a de anul acesta, nu cei de a VIII-a. Demisia.

 

 

Relax, începe școala!

photo credits: Street Art Festival Sibiu, 2015

Relax, începe școala! Știu cum e, am trecut și eu prin asta, dar nu vă mai stresați să oganizați totul la milimetru, nu vă mai irosiți energia pentru a pregăti în detaliu începutul de an școlar. Bucurați-vă, în schimb, că vă veți revedea copiii - elevii și trăiți din plin plăcerea de a-i reîntâlni. Creați, chiar din prima zi de școală, o atmosferă primitoare în sala de clasă, fără frici, îngrijorări și temeri. Fiți fericiți că aveți relații foarte bune cu copiii și nu vă grăbiți să începeți să predați. 

Primele zile și  săptămâni de școală să fie mai relaxate, fără stres, o perioadă de trecere și acomodare, un fel de team-building, cu exercitii de intercunoaștere și jocuri, mai povestim pe unde am fost și ce am făcut în vacanță, mai învățăm să ne simțim bine împreună, profesori și copii, mai mergem în parc, mai cântăm și dansăm.

Un soft start. Pentru ca apoi, încet-încet, jucându-ne, să ajungem și la rutine și proceduri, la curriculum, la chestiile mai grele și serioase, la școală. La educație cu dragoste.

O vară fierbinte pentru educație

photo credits: AVE

A fost ( și este) o vară fierbinte pentru educație. Ministerul educației, susținut de „o voce”, adică de persoanele din această fotografie făcută în Deltă, la Green Village, în mai anul acesta (dacă îi știți, lăsați nume în comentarii, nu îi cunosc pe toți, am văzut că lumea vrea să afle numele celor răspunzători de ceea ce s-a întâmplat cu educația în această vară, chiar dacă unii dintre ei încearcă să o „cotească” în aceste zile), au dat publicității proiectele unor noi legi ale educației, într-o perioadă complet nepotrivită, după/ în pandemie ( când studiile arată că ar trebui să ne preocupe alte priorități) și în vacanță (când lumea se bucură de concedii). Și au făcut asta nu pentru că nu mai pot de grija copiilor, a profesorilor, a școlilor și a educației, ci pentru că România educată, un proiect diluat în 7 ani și eșuat, trebuia salvat prin pasarea la guvern pentru implementare. În plus, sunt interese legate de plagiatori cu ștaif, de bani din PNRR, de privatizarea educației și altele.

Am citit legea și am scris despre ea imediat după publicare, într-un moment când tăcerea era aproape generală. I-am îndemnat pe profesori să citească și să reacționeze, iar pe decidenți să retragă documentele. Și bulgărele s-a rostogolit, o mare parte din prevederi au fost contestate de profesori, de elevi, de părinți, de universitari, de facultăți, de nume marcante ale culturii și educației. Mai toată lumea zice că legile nu sunt bune, s-a creat o ruptură majoră între cei care le propun+câțiva susținători și restul societății. Ministerul se laudă cu dezbaterile pe care le-a organizat, care, nu doar că au avut loc într-o perioadă scurtă de timp și în vacanța profesorilor, dar, incredibil pentru anul în care ne aflăm, au sfidat din plin regulile democratice, cu jigniri și „băgat pumnul în gură” celor care criticau legile.

Nu știu ce va fi mai departe, dar mă pot gândi la două scenarii. Cel optimist, în care legile vor fi retrase, se va face o cercetare amplă urmată de identificarea nevoilor de schimbare ( chiar pornind de la documentul România educată, se va analiza pe teren cum stau lucrurile cu ce se propune în document) și se va relua procesul de elaborare, de data aceasta cu consultări ale profesorilor, elevilor și părinților și cu implicarea specialiștilor în pedagogie în redactarea legii. Nu e rușine să greșim. Scenariul pesismist, în care legile vor trece prin parlament și vor fi implementate, probabil până la schimbarea guvenului, când din nou, legile vor fi amendate, alte schimbări, alt haos, alte presiuni pe sistem, alte întârzieri privind reforma reală a sistemului de învățământ. Pentru că, de aceea nu progresăm, nu avem o direcție clară de schimbare în educație, agreată și asumată de toate părțile implicate, pe termen lung.

Și da, știu ce zic unii cu profesorul care face schimbarea el însuși, cu elevii lui, indiferent de legi și decidenți, eu însămi promovez această idee și cred în „reforma la firul ierbii”, în școală și în clasă, dar, acum, chiar avem o problemă. Această lege pune mare presiune pe sistemul de învățământ, pe școli și pe profesori, care vor trebui să facă față unei avalanșe de schimbări greu de adus în școli, schimbări în care ( și asta mi se pare grav) nici măcar nu cred.

 

Update: am primit informații referitoare la numele celor mai mulți din fotografie:

 

Simona Baciu, owner Transilvania College Cluj

Sorin Costreie, consilier prim ministru, prof. UB

Liliana Romaniuc, fost inspector general Iași, fost consilier Campeanu, Turcan

Gabi Bartic - BRIO

Oana Moșoiu - lector FPSE București

Elena Lotrean - owner Școala Finlandeză Sibiu

Tania Ieremia - MEN

Claudia Ionescu, fost director Pucioasa, colaborator AVE 

Mariana Dogaru, președină ARACIP 

Marian Viorel Anghel, director școală, colaborator AVE

Radu Szekely, consilier Câmpeanu

Diana Brătucu, director școală, Super Teach

Andreea Nistor, director AVE

Antoaneta Bolchiș, MEN

Comșa, preș. asociația școlilor private

Mirela Stețco, director Teach for Romania

Iulia Măndășescu, prof Merito

Oana Zapca, director Super Teach

Georgiana Mincu, manager AVE 

 

 

Sala de relaxare pentru profesori

                                                                   Ward Melville High

La cursul „Starea de bine în școală” ( pe care îl derulez din 2020) de fiecare dată când ajung la slideul cu imaginea de mai sus, care reprezintă sala de relaxare dintr-un liceu american, se aude un „wow” venit din toate părțile. Da, și totuși, există școli care aduc firme în cancelarie să maseze umerii profesorilor în pauze (am văzut asta în UK) sau care au amenajat săli speciale de relaxare și de-stresare pentru personal ( cu muzică, cafea, uleiuri esențiale, TV, cărți, masaj la tălpi), pe principiul acela minunat, pe care sper să îl avem și în școlile noastre de stat într-o bună zi - „live well.work well”.

Nu știu să existe o astfel de sală de relaxare (și de fericire, nu???) la noi, dar sper că va fi, cine are spațiu ar putea face așa ceva, nu e cine știe ce investiție. Dacă amenajați una, dați un semn, m-aș bucura, nu mai „furați” doar ideea.

Iată câteva imagini cu astfel de săli, denumite săli de relaxare, săli wellness, calm rooms sau ZEN rooms.

Nada pentru noul an școlar

credits photo - facebook, imposibil de găsit autorul

 

 Începe școala în curând, s-a schimbat (peste noapte, și nu ca rezultat al unor cercetări) modul în care profesorii făceau evaluarea, nu mai avem semestre, ci 5 module, s-au scos tezele și mediile semestriale. 

Din nou și a nu știu câta oară, profesorii sunt lăsați singuri, să se descurce. Nu tu un ghid general privind evaluarea în contextul celor 5 module de școală, nu tu idei și sugestii de evaluare pe discipline de studiu, nu tu niște repere pe arii curriculare, nu tu exemple de probe de evaluare, nu tu publicații despre evaluarea formativă ( mă gândesc că pe aceasta va fi focusul, nu-i așa?), nu tu cursuri de formare pe această temă. Nimic. Nada. 

Vă dați seama ce haos va fi în sistem când vom ajunge să implementăm toate „minunile” acelea prevăzute în noua lege a educației, care presupun ghidaj, monitorizare și feedback de calitate, dacă nu sunt în stare să sprijine infuzarea în școli a unei schimbări relativ simple???

Un blog pentru educație - un milion

Tocmai am depășit azi 1 000 000 de accesări de pagină pe blogul despre educație și vreau să mă bucur alături de voi, cei care îl citiți și vă inspirați, cei care v-ați colorat pereții și curtea școlii, ați realizat clase în aer liber, ați adus starea de bine la voi și la clasă, ați amenajat grădini, ați citit cu toată școala, v-ați transformat cancelariile și ați învățat cum să fiți directori și profesori mai buni.

Nu câștig niciun ban din acest blog, l-am creat, în primul rând, pentru mine, din bucuria de a reflecta asupra educației și de a avea mereu idei la îndemână pentru activitatea mea profesională, dar sunt fericită pentru că vă este de folos și vouă, celor peste 60 000 de vizitatori constanți, din vreo 90 de țări.

Din 2020, acest blog este, așa cum spunea un cititor, și un „far călăuzitor pe vreme rea”. Acest blog a fost singurul de la noi în care s-a scris constant despre educația pe vremea pandemiei, s-au deschis drumuri în situații complicate și au fost propuse diverse căi de acțiune, au fost prezentate idei de la alții și materiale resursă create de alte țări, care să sprijine procesul de educație de la noi - blended-learning, outdoor classrooms, reziliență, noi forme de management și leadership de școală. În fiecare lună, am urmărit cu atenție evoluția lucrurilor la noi și în alte țări, am prezentat bune practici de la alții, studii și analize făcute de organizații de prestigiu, am comentat măsurile (sau lipsa lor) luate de autorități, m-am pus în pielea directorilor și a inspectorilor și am conceput acțiuni concrete de intervenție și liste cu ce este de făcut în școli.

Poate că am zis prea multe și poate că seamănă a laudă, dar mă deranjează enorm chestia asta pe care o tot aud în ultima perioadă, o placă pusă de susținătorii-autorii noilor legi ale educației, că doar ei au muncit și s-au sacrificat, că ei sunt în arenă, în timp ce alții au stat doar pe margine. Gând bun!

Despre noile legi ale educației (9)

L-am citit, mi s-a părut bun și am distribuit și eu pe paginile mele chestionarul World Vision pentru profesori. Avem azi rezultatele prelucrării răspunsurilor date de peste 3000 de profesori, răspunsuri care consider că trebuie luate în seamă de autorii noilor legi:

„- 7 din 10 profesori spun că examenele de admitere organizate de colegiile naționale vor duce la inechitate;

- 82% vor ca proba de specialitate de la BAC să fie obligatorie;

- 87% sunt de acord ca, în lege, să fie reglementat un program de tip „Școală după Școală“ (ȘdȘ) cu masă caldă dedicat școlilor vulnerabile;

- 41% dintre profesori spun că înființarea postului de director administrativ, care să se alăture echipei de management (formată în prezent din director și director adjunct) va ajuta la eficientizarea activității școlii; 49% spun că nu va ajuta;

- doar 33% dintre sunt de acord ca președintele și vicepreședintele ANISAC să fie numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului Educației.” (credits dna Mihaela Nabar, WVR)

𝗦𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝗽𝗲 𝗱𝗿𝘂𝗺𝘂𝗹 𝗰𝗲𝗹 𝗯𝘂𝗻, 𝘃-𝗮𝗺 𝘇𝗶𝘀 𝗰𝗮̆ 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗮𝘃𝗲𝗺 𝗶̂𝗻𝗰𝗿𝗲𝗱𝗲𝗿𝗲 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗼𝗿𝗶. 𝗗𝗮𝗰𝗮̆ 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝘃𝗮 𝘁̦𝗶𝗻𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗽𝗮̆𝗿𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗼𝗿, 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗲 𝗰𝗲 𝘃𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗮 𝗶̂𝗻 𝘃𝗶𝗴𝗼𝗮𝗿𝗲 𝘃𝗮 𝗳𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀𝗲𝗹𝗼𝗿 profesorilor, 𝗻𝘂 𝘃𝗮 𝗳𝗶 𝗻𝗶𝗰𝗶 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮𝘁𝗮̆, 𝗻𝗶𝗰𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗲𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝘁𝗮̆.

Întrebare fundamentală: dacă profesorii nu sunt de acord cu prevederile principale din lege, pe cine a întrebat ministerul când a elaborat legea? Răspunsul înseamnă retragerea documentelor și un pas în spate al oamenilor care le-au inițiat, cu scuze multe adresate profesorilor și întregului sistem de învățământ.

Despre noua lege a educației (8)

Mă uit acum la un reportaj despre o școală din mediul rural, cu toalete în curte, curățate după fiecare folosire de către femeia de serviciu, cu un furtun de apă. O școală fără mai nimic din ce îi trebuie, cârpită, pe ici pe colo, din donațiile unor asociații. Din păcate, sunt multe astfel de școli în România, țara unde un grup de interese propune o nouă lege a educației în care, ce să vezi, strălucește doar excelența.

Nu există în lege aplecare și interes pentru copiii și școlile din comunități dezavantajate, nu există o viziune asumată de a schimba modul de intervenție în aceste zone, deși se știe, de ani buni, că de aici vin cele mai acute probleme ale sistemului de învățământ - o rată foarte mare de părăsire timpurie a școlii (15,6% față de 9,9% media UE), abandon școlar ridicat sau procentele zero sau foarte mici de promovare a examenelor.

Ar fi fost de dorit să vedem în lege un capitol special alocat sprijinului acordat școlilor cu probleme și copiilor din medii dezavantajate ( mai ale că sunt și ONG-uri care lucrează în astfel de medii și care, incredibil, susțin legea), am fi vrut să vedem că au fost gândite mecanisme de finanțare suplimentară substanțială, de intervenții intersectoriale, de asigurare cu personal calificat, cu profesori și directori buni, de modernizare a spațiilor, de derulare a unor activități extrașcolare la care, altfel, copiii nu au acces, de a da o masă caldă tuturor copiilor, mecanisme de monitorizare și evaluare a schimbărilor produse, așa cum au fost ele menționate în recomandările multor proiecte de asistență tehnică de care a beneficiat ministerul.

Nu am găsit în lege decât atât pe acest subiect, e cu „POATE” fi:

„Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP, poate fi suplimentat cu 25%.”(art 107)

Salutări din grădină, gând bun!

Așa da!

Comunicatul ANPRO de azi

De multe ori, când mă întâlnesc cu profesorii pe la cursuri, le spun că este foarte bine să se organizeze în asociații profesionale, care să fie active, să îi reprezinte și să le facă auzită vocea. Din păcate, noi nu avem astfel de organizații, așa cum există în alte țări.

Am văzut astăzi ce înseamnă să ai o astfel de asociație, una de calitate - profesorii de limba română din Asociația profesorilor de limba și literatura română ⹂Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) contestă schimbarea examenului de BAC în noua lege și examenul de admitere în liceu. Contează, desigur, și cine conduce aceste asociații.

Felicitări

, Monica Onojescu!

Despre noile legi ale educației (7)

În acest moment, stăm cam așa cu legile educației:

- sunt criticate public de numeroase nume recunoscute și respectate în educație, de la vreo 2-3 rectori, destui experți și consultanți, câțiva părinți, până la profesori curajoși, care își dau seama de importanța acestor documente;

- nu am citit nicio susținere publică a legilor, una pro din toată inima, una făcută cu entuziasm, cu argumente, una asumată;

- nicio reacție de la inspectori ( sunteți destui inovatori, ce e cu voi???) și inspectorate, prea puține de la directorii de școli (dragii mei, am speranță că sunteți modele de implicare!);

- părinții sunt interesați de ce se întâmplă și au comentarii pertinente, de exemplu, cei de pe grupul Părinții cer schimbare;

- în afară de Edupedu, care are niște poziții critice, presa (cât de cât) de specialitate ori promovează prevederile legilor fără a face comentarii, ori nu abordează subiectul, ori nu preiau criticile;

- nu avem dezbateri reale, în care să se audă vocea profesorilor, în care să se aducă argumente pro și contra, pe punctele principale din legi; ONG-urile care susțin legile și au contribuit la elaborarea lor încearcă să organizeze niște dezbateri, dar aceastea sunt unele anemice, în care invitații ne țin mini cursuri de teorie și pedagogie, ce nu au legătură cu documentele respective; vor avea mult de pierdut în viitor aceste asociații, nu vor mai avea credibilitate;

- sunt mulți care tac chitic (pe bune, cum puteți dormi noaptea???), oameni pe care îi cunosc, cu care am lucrat, specialiști valoroși, profesori universitari de pedagogie, care, altfel, erau prezenți pe rețele și în conferințe și ne vorbeau despre echitate, reforme etc.

Dacă aș fi în locul celor de la minister, după ce trece termenul pentru consultare, aș retrage legile, aș spune că feedbackul primit este majoritar negativ și aș amâna apariția lor și m-aș ocupa de începerea în bune condiții a anului școlar, care vine cu schimbări nepregătite ( știe cineva cum se va face evaluarea acum, când avem module în loc de semestre, au apărut vreun ghid de evaluare sau materiale de spijin pentru profesori ref la planificare și proiectare???), cu alt val al pandemiei, cu pierderi mari în învățare în comunitățile dezavantajate.

Dacă ar mai fi nevoie să schimb legile educației (știu că împinge România Educată de la spate, dar, cum a lâncezit 7 ani, mai poate să o facă în continuare sau să-și recunoască eșecul și să se reevalueze, societatea ar aprecia această onestitate, nu e nicio problemă, nu îi învățăm și pe copii că e OK să greșești?), aș face-o mult mai inteligent, într-un moment mai bun, nu în și după pandemie, pe bază de studii și analize, cu o echipă de lucru formată din oameni cu expertiză și experiență solide în domeniul educației, indiferent din ce partid sau de ce parte a baricadei sunt. Educația ar trebui să fie un domeniu în care să fim, într-adevăr, ÎMPREUNĂ, pentru copii.

Gând bun, din #grădinaeducației, în prima zi din august!