sâmbătă, 28 noiembrie 2015

Predă ca și cum ar copilări odată cu ei



Când am întrebat-o ce o motivează să se întâlnească zi de zi cu clasa ei de la țară, Mioara Tătaru mi-a spus că ”a fi învățătoare e o stare de bine”. Când i-am întrebat pe copii ce le place la doamna Mioara, învățătoarea lor, mi-au spus că o iubesc pentru că e ”ascultăreață”. Când i-am întrebat pe părinți ce apreciază la învățătoarea copiilor lor, mi-au spus că ea” predă ca și cum ar copilări odată cu ei”.

Și că: ”lui Daniel îi place că învață jucându-se, explică pe înțeles, are timp pentru noi, părinții, ne ducem la școală și stăm de vorbă, nu zice că s-a terminat programul” (mama lui Daniel).

Și că: ”Daria nu pleacă nelămurită de la școală, doamna e sinceră, grijulie, niciodată nu ne respinge, pentru că știe că venim la școală cu o problemă” (mama Dariei).

Și că: ”doamna Mioara e prietena copilului meu, discută cu ei liber, despre toate” (mama lui Radu).

Și că: ”atunci când avem ședința e o bucurie, ne place de doamna că e vioaie, ne spune despre teme, evaluări, serbări, suntem foarte bine informați despre ce se întâmplă în clasă, ne-a ridicat moralul ca părinți și am văzut cum copiii noștri progresează (mama Dariei).

       (interviuri luate în august 2015, în cadrul unui proiect de promovare a profesorilor merituoși)

marți, 24 noiembrie 2015

Vorba de educație - ne monitorizează

Ce bine prinde uneori monitorizarea, că nu mai avem cum să ne ascundem sau să ne facem că nu vedem. La sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România se lansează astăzi Monitorul educației și formării 2015,  publicat pe 12 noiembrie de către Direcția Generală pentru Educație și Cultură a Comisiei Europene. Din ce citim și în acest an în fișa de țară pentru România, e mult de lucru, pentru că, așa cum menționează cele mai recente date și statistici:
- a scăzut gradul de incluziune în școli;
- rata abandonului școlar este de 18, 2%,  cu 7 procente mai mare decât media europeană de 11,1%;
- avem cea mai scăzută rată de participare a adulților la programele de LLL/învățare pe tot parcursul vieții(1,5%, comparativ cu media europeană de 10,7%);
- avem o finanțare deficitară a educației și o infrastructură necorespunzătoare ( cel mai mic buget din UE, 2,8% din PIB față de media europeană de 5%);
- procentele de elevi de 15 ani cu competențe reduse de citire, matematică și științe sunt duble față de mediile europene (citire: 37,3% vs.17,8%, matematică:40,8% vs.22,1%, științe:37,3% vs.16,6%);
- deși a scăzut puțin, rata abandonului școlar la grădiniță este mult sub procentul UE.


Puse față în față cu obiectivele UE 2020 privind educația, ele dau schița viitoarelor texte de politici educaționale. Și, mai ales, a faptelor care să le însoțească.





sâmbătă, 21 noiembrie 2015

Vorba de educație - școli premiate în premieră


O idee pe care o promovez de câțiva ani buni, o vorbă de educație care a devenit faptă și o zi de care ne vom aminti ca de un început pe care îl așteptam de mult : ieri, 20 noiembrie 2015, Președintele a premiat două școli de la țară care nu sunt în topurile cunoscute, dar în care profesorii își fac treaba, cu puținul pe care îl au și cum știu ei mai bine: școala din comuna Cilibia(Buzău) pentru că s-a aplecat asupra fiecărui elev și a redus abandonul școlar și pe cea din comuna Horia (Constanța) pentru că au progresat și au adăugat valoare. Așa, că în continuare, voi spune ceea ce spun de mult timp și peste tot, dar cu mai mare speranță și încredere că se poate, că ”o școală bună  este aceea în care fiecare (și subliniez, fiecare) copil face un pas înainte față de cum a fost când a venit la școală. A venit cu nota 4 și școala l-a ajutat să promoveze, a venit foarte tăcut și școala  l-a învățat să pună întrebări, a venit nesigur pe el și școala l-a făcut încrezător în sine, a venit timid și școala l-a învățat să lucreze în echipă, a venit fără să știe că, de exemplu, poate cânta bine și școala i-a descoperit talentul și l-a făcut o mică vedetă și, da, a venit cu 9, dar școala l-a adus la 10 și tot așa. În business, asta se numește valoare adăugată.”

joi, 19 noiembrie 2015

Consiliul Elevilor = vocea elevilor (III)


Dintotdeauna, am crezut că nu putem face educație de calitate fără să auzim și să luăm aminte la ce spun și elevii noștri. Acum 17 ani înființam într-o școală din provincie primul Consiliu al elevilor din România, după un model britanic, pe care îl văzusem în acțiune în câteva școli din Anglia vizitate în cadrul unui proiect.Ulterior, această inițiativă a fost preluată de mai multe școli și apoi întrodusă în tot sistemul de învățământ, ca obligativitate stipulată în regulamentul de funcționare și organizare al școlilor. Am sprijinit și formarea unei structuri reprezentative la nivel național, Consiliul Național al Elevilor (CNE), care a avut ca primă președintă aleasă în mod democratic  o fostă elevă de-a mea. 

Mi-a fost drag, prin urmare, să urmăresc de-a lungul anilor, chiar și după ce nu am mai lucrat în învățământ, ce s-a mai întâmplat cu această structură, menită să exprime vocea elevilor, să facă cunoscute aspectele care le plac și cele care nu le plac în școli, propunerile și luările lor de poziții legate de modul în care are loc învățarea. Și am văzut cum au trecut prin bune și rele, cum la un moment dat încetaseră să mai aibă reacții și, ocupați cu proiecte și tot felul de concursuri și activități extrașcolare, uitaseră să mai fie o voce și să aibă un cuvânt clar și răspicat de spus despre ce se întâmplă în școli. Am și scris despre acest lucru și pe acest blog, două articole  în care mi-am permis să le spun cum cred eu că trebuie să fie și ce ar trebui să facă reprezentanții elevilor, iar în  titlu a fost de fiecare dată semnul întrebării - ”Consiliul Elevilor = vocea elevilor ?”.

Azi sunt mulțumită că scriu un articol cu un titlu în care semnul întrebării a dispărut. De vreo câteva luni bune, CNE e foarte activ, intervine când e cazul, își apără colegii, are luări de poziții curajoase, se orientează bine când creează parteneriate, vorbește tot mai mult de reprezentativitate, e prezent în mass media, ia atitudine, vine cu propuneri și soluții, și-a reobținut dreptul de vot în consiliile de administrație, are o viziune asupra sistemului de învățământ și și-o exprimă, organizează și participă la dezbateri și conferințe serioase, e, în sfârșit, vocea elevilor.



luni, 16 noiembrie 2015

Vorba de educație - din Programul de guvernare

De sus în jos se întâmplă cam așa. Le-am scos din Programul de guvernare care tocmai a fost dat publicității, probabil un prim draft al unui proiect care va fi definitivat în zilele care urmează. Sunt câteva obiective generale, o parte dintre cele despre care tot vorbim că ar fi de atins pentru a îmbunătăți calitatea educației la noi. Important va fi ca în perioada următoare să vedem cum (și cât de curajos!) se coboară de la general la specific, de la vorbe la fapte și care vor fi planurile și măsurile concrete prin care aceste obiective vor fi atinse.
  
”4.1. Educație 
- mutarea accentului în actul educațional de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe pentru viață pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană. Promovarea educației inclusive prin cultivarea toleranței, nediscriminării și acceptării diferenței în școli și în societate
- inițierea reformei curriculare pe toate componenetele ei, astfel încât conținutul educațional să corespundă cu cerințele de pe piața muncii și ale socității digitale.
-redefinirea statutului cadrelor didactice în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanței, autonomie educațională și integritate
-reducerea birocrației și eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educațional
- creșterea performanței programelor de formare, cercetare și inovare universitară în clustere integrate (învățământ- cercetare-producție)”

(sursa: http://www.cdep.ro/pdfs/guv201511/201511_ProgramGuvernare.pdf)

Și eu


Îmi place că după tragediile recente,  parcă începem să devenim mai solidari și mai generoși. Mă alătur și eu valului de fapte bune din aceste zile și, pe lângă postările de pe acest blog (care  am văzut că îi ajută și îi inspiră pe mulți), mă puteți contacta direct să ajut voluntar cu ce pot eu să fac și la ce mă pricep mai bine – o vorbă bună (de educație), un sfat, o încurajare, o idee, despre cum să facem școli mai bune, cum să-i apropiem mai mult pe profesori de elevii lor, cum să ne creștem mai frumos copiii.

 #solidaritate, #schimbare