Las și aici ideea principală din postarea de pe pagina de facebook din ziua când au fost date publicității rezultatele, 3.12.2019.
O societate preocupată de bunăstarea cetățenilor e preocupată, în mod constant, să crească calitatea educației și să își reformeze sistemul de învățământ, pentru a-l adapta așteptărilor noilor generații și modului specific în care acestea învață. Dacă acest lucru nu se întâmplă natural și firesc, poate că un duș rece, de genul rezultatelor la testele internaționale PISA, se constituie într-un moment de răscruce, un T zero, menit să impulsioneze reforme amânate sau chiar nedorite.
Prin urmare, deși cunosc și rezonez cu unele dintre criticele aduse PISA, venite din zona mișcării globale împotriva testelor standardizate, GERM etc. - presiunea pusă asupra învățării, prin direcționarea către un scop restrictiv, acela de a trece examen și teste, legătura unilaterală cu piața muncii și creșterea economică, setul restrâns de competențe vizate, autoritarismul sistemelor performante versus nefericirea tinerilor care învață în ele etc. - cred, totuși, că pentru România acesta trebuie să fie momentul unei analize foarte serioase,
făcute de instituțiile abilitate și responsabile de starea sistemului
de învățământ și de specialiști veritabili în domeniu, să vedem, pe puncte, de ce am ajuns aici, care sunt
cauzele și problemele și ce putem face pentru a crește calitatea
educației. O analiză făcută pe îndelete, dar cu bune intenții, și nu de fațadă și pentru a da bine la public.
Ne place sau nu, rezultatele la testele internaționale PISA
trebuie să se regăsească în politici educaționale și măsuri de reformă
consistente. De data aceasta, e fix cu reforma „de sus în jos”, fix cu a identifica nevoia și a elabora, implementa și monitoriza politici educaționale curajoase și bazate pe evidențe.
(rezultatele PISA 2018 AICI)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu