miercuri, 28 august 2024

Despre telefoane mobile în școli

Am primit azi de la Aleph News întrebarea dacă interzicerea telefoanelor în școli nu este o măsură mult prea învechită și dacă nu ar trebui să folosim mult mai mult telefoanele și tehnologia în procesul educațional.

Am răspuns că nu putem să spunem dacă e învechită sau nu, interzicerea telefoanelor în școli este o măsură care se pilotează în prezent în diverse locuri din lume, de ex., în Franța. În anul școlar 2024-2025 telefoanele vor fi interzise la ore în 200 de licee, o măsură numită de autorități „pauza digitală”. Vor pilota, vor vedea cum merge, vor analiza și, dacă are rezultate, măsura va fi extinsă în tot sistemul de învățământ. Așa se procedează corect și așa ar fi trebuit să facem și noi, până să includem măsura în legi și regulamente. 

Problema telefoanelor în școli e una larg dezbătută peste tot în lume, cu argumente pro și contra. Unii consideră că poți face lecții atractive pentru elevi, dacă îi pui în situația să caute pe telefon informații și să acceseze diverse aplicații special concepute pentru educație.

Pe de altă parte, s-au publicat diverse studii ( vezi pe cel realizat de UNESCO AICI) care au demonstrat că utilizarea telefoanelor la școală are efecte nedorite asupra sănătății mintale a copiilor și asupra rezultatelor școlare ale acestora. De aceea, telefoanele sunt interzise în școlile din Australia, Noua Zeelandă, Olanda, UK, SUA și altele, desigur cu mai mare flexibilitate, pentru că decizia este lăsată la nivelul școlii (în Marea Britanie). Asta nu înseamnă că telefoanele nu sunt folosite pentru diverse activități de învățare organizate de profesori, pentru că trăim într-o lume tehnologizată, în care telefonul joacă un rol important.

În ultima vreme, există tot mai multe concluzii solide ale cercetării care ne duc în zona reevaluării utilizării excesive a tehnologiei în școli, există analize care au constatat ca digitalizarea școlilor nu a produs progres în învățare; de aceea, există inițiative ale sistemelor de educație și ale școlilor de a reveni, pe cât se poate, la moduri tradiționale de învățare (de exemplu, în Suedia, au fost reintroduse manualele printate în locul celor digitale), fără a se renunța însă la utilizarea tehnologiei în școală.

La noi, telefoanele mobile sunt interzise prin articole specifice din ROFUIP și Legea Educației: 

„În timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă utilizarea telefoanelor mobile; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea acestora în timpul orelor de curs, numai la solicitarea cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educativ. În situaţii de urgenţă, utilizarea telefonului mobil este permisă cu acordul cadrului didactic. Pe durata orelor de curs telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul educativ.”

În marea dezbatere actuală, care ia amploare în fiecare zi cu argumente pertinente de ambele părți - să interzicem sau nu telefoanele mobile în scoli - Pasi Sahlberg (sclipitor, ca de obicei!) vine cu ideea că ar trebui mai degrabă să îi învățăm pe copii autocontrolul și cum să trăiască sănătos și responsabil cu sau fără telefoane inteligente sau alte „divaisuri”. Și ne dă Pasi și solutii concrete, tocmai bune de aplicat de către părinți, profesori și „tot satul” care are un rol în creșterea și educarea copiilor:

- să doarmă copiii mai mult;

- să se joace copiii afară mai mult;

- să petreacă copiii mai puțin timp la computer și digital media;

- și să facă acești copii ai noștri activități care necesită concentrare și atenție pe o perioadă mai lungă de timp, de exemplu, să citească cărți.

In concluzie, propun ECHILIBRU și pe această temă, așa cum consider că ar trebui să fie în orice aspect care ține de educație și în tot ce facem în școală: le aducem la ore și folosim telefoanele mobile dacă avem nevoie de ele la lecții; dacă nu, le punem într-un loc special amenajat în clasă. 

source: wikipedia

Am întrebat-o și pe Noria Anastasia ce crede despre telefoanele la școală. Pentru că este doar în clasa a doua și colegii nu umblă pe telefon la ore, mi-a dat un răspuns legat de recreații:

„Eu cred că nu trebuie să  folosim telefonul în pauze, pentru că ne încarcă în plus. Mai bine ieșim afară, ne jucăm, alergăm și ne păstrăm mintea limpede.

Link intervenție AICI

photo credits: https://en.webangah.ir/  

marți, 27 august 2024

La mulți ani, Republica Moldova!

La mulți ani, Republica Moldova! La mulți ani, prieteni moldoveni! E ziua independenței Republicii Moldova și mă gândesc cu drag la sutele de profesori și urmăritori care se inspiră din ce scriu și fac eu, la cei cu care am lucrat și cu care m-am întâlnit în primăvara lui 2024, chiar la ei acasă - Violina Lipcean, Mariana Marin, Lucia Argint, Tatiana Purcaci, Valentina Olaru, secretar de stat, Dan Perciun, ministrul educației, Aura Frătineanu, Nelly Berezovski, directoare a Liceului Mihai Viteazul din Chișinău, deputata Angela Pojoca, Oxana Draguța, Lili Dan  și mulți alții. Să vă fie bine în Europa!

















sâmbătă, 24 august 2024

Încă o cancelarie altfel (de tot!)


 

Așa ceva nu ați mai văzut. O #cancelariealtfel la Colegiul „Nicu Gane” din Fălticeni. Înțeleg că sunt acolo două profesoare entuziaste, cu drag de educație și de copii, doamnele Anca Escu și Dana Anton, o combinație reușită de arte și limba engleză. Au vrut să readucă clădirii colegiului farmecul de altădată și au reușit - în septembrie 2024 profesorii vor fi oaspeții cancelariei din imagini. Ce e impresionat este faptul că cele două profesoare au reușit să schimbe fața cancelariei cu ajutorul unor foști elevi și al unor companii private. Designul și conceptul le aparțin în totalitate. Au pus suflet și creativitate în acest proiect, care se adaugă altor câteva ce au constat în amenajarea unor clase SMART pentru elevi.

A transforma cancelaria unei școli într-un loc în care profesorii să vină cu drag e o schimbare necesară în școlile de la noi și care, sunt sigură, va răsplăti efortul directorului, va crește entuziasmul profesorilor și va dezvolta comunitatea școlii.
E una dintre intervențiile pe care le recomand în programul meu „Starea de bine în școală”, pe care l-am prezentat multor școli din România și Republica Moldova. Este inclusă și în ghidul „Hai cu starea de bine în școală!”.







vineri, 9 august 2024

Despre profilul profesional al cadrului didactic




Standardele profesionale pentru profesia didactică sunt o necesitate în orice sistem educațional. Ele reprezintă reperele principale la care se raportează această meserie, specificând ce ar trebui să știe, să facă și cum ar trebui să fie un profesor pentru a îndeplini această funcție, acest job, la un nivel acceptat de sistem. Este, dacă vreți, extrapolarea la nivel de sistem a „portretului unui profesor bun”, pe care îl văd de multe ori realizat la cursuri și întâlniri.

Am citit azi un document bine scris pe acest subiect și care mai este și necesar – „Profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic din învățământul preuniversitar”, text aflat în dezbatere publică în aceste zile, în plină vacanță (chiar nu înțeleg de ce au ales această perioadă pentru tot felul de schimbări, în fine, ca la noi). Eu nu am plecat în concediu, așa că l-am parcurs și am următoarele observații și sugestii de îmbunătățire:

-   textul este în acord cu abordările internaționale ale subiectului și conține domenii de competență care se regăsesc în documente similare din alte țări, precum Marea Britanie, Republica Moldova și Australia (vezi aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/media/61b73d6c8fa8f50384489c9a/Teachers__Standards_Dec_2021.pdfhttps://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_de_competenta_profesionala_ale_cadrelor_didactice_din_invatamantul_general.pdfhttps://www.nsw.gov.au/sites/default/files/2023-01/Australian-Professional-Standards-for-Teachers-teacher-accreditation.pdf

-   include și descriptori de performanță pentru etapele de evoluție în cariera didactică;

-  are la bază un studiu realizat în cadrul proiectului PROF, „Profilul de competențe al profesorului - raport de cercetare”, rezultat în urma consultării cadrelor didactice (foarte bun acest raport, felicitări autorilor, păcat că nu a fost promovat, astfel încât profesorii să îl cunoască);

-   recomand să fie incluse în document, ca referință cel puțin, și „Standardele profesionale pentru profesia didactică” din 2002, coordonator Lucia Gliga, reforma Marga


-  nu am înțeles de ce se menționează că acest profil de competențe se rezumă doar la a fi „fundament pentru dezvoltarea programelor de formare inițială a cadrelor didactice și ca reper pentru evoluția în carieră” și nu se specifică că acest document trebuie să stea și la baza procesului de evaluare a profesorilor, care trebuie să se deruleze la nivelul școlii, pe baza unei politici școlare specifice;

-  sugerez încă două domenii de competențe, evaluarea și conduita personală și profesională;

-  recomand să se elimine descrierea competențelor pe niveluri, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, ele sunt aceleași, oricum se repetă în document și îl fac mai lung decât ar trebui; acest tip de document, în țările menționate mai sus, are vreo 10 pagini, al nostru are 90;

-  prelungiți perioada de consultare, lumea e în vacanță, lăsați să înceapă anul școlar, să se întâlnească profesorii, să îl citească, să dea feedback, altfel nu o să și-l internalizeze și nu o să și-l asume.

Și acum, consultanță gratuită, vă spun și care sunt pașii următori privind evaluarea profesorilor. Lăsați deoparte evaluarea pe bază de performanță, e o problemă controversată la nivel mondial, nu e cazul să o introducem la noi, ați văzut reacțiile îndreptățite ale profesorilor. În plus, schimbați modalitatea de comunicare, a fost un dezastru în ultimele zile, s-a compromis și textul referitor la profilul profesorilor. Deci, avem standarde profesionale la care să ne raportăm, ce facem cu ele?

- ministerul să elaboreze un text prin care să reglementeze modul în care se realizează evaluarea profesorilor și a directorilor, cine o face (școala - CA, directorul), ce scop are (creștere profesională), cum o face (un proces intern, cu timp și proceduri pentru observații, feedback, discuții individuale și furnizarea de sprijin pentru îmbunătățirea activității la clasă). Ca urmare a acestui proces, profesorii sunt cuprinși în programe de formare profesională adaptate nevoilor identificate în procesul de evaluare;

- pentru a realiza o evaluare bună și corectă, școala ar trebui să elaboreze o politică specifică, una care să fie cunoscută de toți profesorii școlii. Nu ar strica ca ministerul să furnizeze un model de text al unei astfel de politici, directorii nu prea știu să elaboreze astfel de documente. Acest text trebuie corelat cu standardele pentru profesori și fișa postului și să includă obiectivele SMART de atins de către profesori în anul școlar pentru care se realizează evaluarea;

Prin urmare, la început de an școlar, citim profilul profesorului, școala ne comunică cum va fi realizată evaluarea și ce obiective avem de atins și începem să ne facem treaba. Succes! Eu am făcut asta pe când eram directoare, prin anii 2000, nu ar fi nimic nou.



sâmbătă, 3 august 2024

Care-i faza cu portofoliul educațional al elevului?

 


M-a contactat azi o televiziune pe subiectul portofoliului educațional care, așa cum apare informația în presă în aceste zile și cum se menționează în noua lege a educației, va fi introdus în anul școlar viitor la grădinițe și clasa pregătitoare. Am citit ce scrie în lege și constat că, din nou, facem dintr-un subiect clar pe la alții un demers ambiguu, conceput pe fugă, care va aduce confuzie și respingere în sistem. Omorâm o idee care funcționează în multe sisteme educaționale.

Am următoarele observații și întrebări:

1.    Legea prevede că portofoliul va fi obligatoriu din toamna viitoare, dar metodologia nu a fost încă publicată (se specifică undeva că va fi publicată pe 31.08.2025 ???), deci nu se știe în ce va consta acest portofoliu, ce format se va folosi, unde va fi păstrat etc. etc. O greșeală majoră.

2.    Portofoliile sunt de mai multe feluri (vezi, de exemplu, Clarke and Boud, 2016), există unul de prezentare, care conține cele mai bune lucrări ale unei persoane, apoi avem și un portofoliu de lucru, care conține rezultatele muncii unui elev ca parte a unui curs și există și un portofoliu de progres, utilizat pentru a evalua progresul elevului de-a lungul unei perioade de timp. Dacă este folosit ca metodă alternativă de evaluare (vă amintiți că aceasta era o temă în cursul despre metode alternative de evaluare, acum ceva ani), în portofoliu vor fi incluse fișe de lucru, proiecte, reflecții, autoevaluări, observații ale profesorului văzând progresul făcut, teste, samples care înregistrează evoluția privind o anume competență etc.

În textul din noua lege a educației se menționează următoarele:

-       „(1) Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale”.

-       (3) La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenţilor de învăţământ liceal se poate realiza şi o recomandare sub forma unei orientări vocaţionale de încadrare pe piaţa forţei de muncă. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.”

Aceste texte ne indică faptul că portofoliul elevului, așa cum este văzut de minister, nu este utilizat pentru evaluare, așa cum este el folosit în alte țări, de exemplu în UK. Și întreb, atunci, care este scopul lui? De ce să se zbată profesorii și elevii să alcătuiască niște portofolii care nu vor fi folosite pentru evaluare și se vor finaliza cu o recomandare consultativă realizată de diriginte sau profesor consilier?

3.    Nu se specifică (poate că se va face în metodologie) dacă acest portofoliu poate fi realizat și în format digital, care mi s-ar părea mult mai adecvat acestor vremuri și ar contribui și la dezvoltarea competențelor IT ale copiilor. În plus, s-a gândit cineva că nu prea există spațiu în școli pentru a păstra aceste portofolii în format hârtie?

În concluzie, e nevoie să se specific scopul clar al acestui portofoliu și ce se urmărește cu introducerea lui. Nu mai zic că, așa cum s-a întâmplat și altă dată, nu au fost consultați profesorii pe acest subiect. Și, dacă tot vorbim de evaluarea elevilor, nu mai bine s-ar focaliza ministerul pe elaborarea STANDARDELOR de evaluare pe discipline și pe FORMAREA profesorilor pe teme de evaluare formativă, furnizare de feedback individualizat, corelarea evaluării cu competențele menționate în curriculum?

joi, 1 august 2024

Oferta de cursuri 2024-2025

Pentru că mai este puțin până la începerea noului an școlar și pentru că ați început deja să mă contactați, am lucrat zilele acestea la oferta de cursuri online (pot veni și în persoană la școli apropiate de Pucioasa, dar vorbim!) pentru școli, adresate personalului didactic și părinților din unitatea respectivă. Cursurile durează între 2 și 4 ore și se finalizează cu certificat emis de firma organizatoare. În plus, școlile respective și directorii lor vor beneficia de promovare pe paginile mele de social media. Nu l-am pus pe listă, dar am și cursul „Starea de bine în companii”.

Deoarece nu fac decât 2-3 cursuri pe lună,  planificarea se face din timp, mai ales pentru școlile din PNRAS, care trebuie să completeze diverse documente. Las aici adresa de e-mail pentru contact: anca_tirca@yahoo.com. Putem lua legătura și pe mesaj privat Facebook. Vă aștept!

Aș dori să le mulțumesc tuturor celor cu care m-am întâlnit în anul școlar trecut, profesorilor, directorilor și ONG-urilor cu care am lucrat, prietenilor și celor peste zece mii de urmăritori de pe Facebook! Sper să colaborăm la fel de bine și în viitor, pentru copii și educație de calitate în școli. Până atunci, vacanță frumoasă tuturor, mai avem zile de relaxare, e de-abia 1 august!


Mesajul lui David pentru politicieni

Așa cum știm, nu facem nimic pentru a sprijini performanța, dar ne lăudăm cu ea. Cum este posibil ca un campion olimpic precum David Popovici să se antreneze într-un bazin neamenajat corespunzător? Cum este posibil să nu se investească în sport nici măcar atunci când există rezultate remarcabile? Un mesaj de aseară de la David Popovici pentru politicienii care vorbesc mult, fac puțin, dar se laudă cu rezultatele excepționale obținute cu zero contribuție din partea lor.

 "Mulțumesc românilor pentru susținere, cursele au fost văzute pe stadion, în restaurante. Sper să fac o diferența în sportul românesc. Îmi doresc să fac lucruri mari, chiar dacă la noi lucrurile merg mai greu.

Ne antrenăm în același bazin de la complexul Lia Manoliu, în care am învățat să înot de la patru ani. De-asta sunt și așa bronzat, cu urmele de la ochelari, pentru că înot acolo în aer liber.
Iarna se improvizează un balon în care ne-am obișnuit cu frigul și în care un om obișnuit se sufocă după trei minute.
Bazinul din interior de la Lia Manoliu e de foarte mult timp... Se promite ca se va face ceva, dar nu se începe niciodată nimic.
Suntem puțini cei care excelam în sporturi, dar cu condițiile din România facem ce putem.
Parisul m-a tratat foarte frumos. Poate până plec o să am timp să văd Turnul Eiffel, flacăra olimpică.
Greutatea medaliei simbolizează toate antrenamentele la care mi-aș fi dorit să lipsesc, dar nu am făcut-o, noptile nedormite și sacrificiile pe care eu, echipa mea și familia mea le-au făcut. O țin si sunt mândru de ea.
Am crescut în Parcul Morarilor, în Piata Minis, la capătul tramvaiului 14. Acolo a stat bunica mea mulți ani. Oamenii obișnuiti pot face lucruri extraordinare.
E frumos că politicienii se bucură, dar, după marile rezultate totul e la fel. Nu avem condiții.
Nu se va schimba ceva doar dacă vorbim despre asta. Trebuie să se faca presiuni, să ne punem pe treabă.
Avem câte un campion olimpic din an in Paști în ultima perioadă. Mi-ar plăcea să avem multe medalii, să fim mai mult de trei oameni calificați la JO pt înot. Te uiți la țări mai mici decât România și vezi delegatii de trei ori mai mari pentru că se investește în sport.
Pentru o Românie Educată, sănătoasă, trebuie să investim mai mult în sport. E un mesaj pentru toți politicienii care vorbesc despre asta, dar la un moment dat mesajul se pierde pe undeva.
N-aș spune că sunt un miracol, dar am întrecut sportivi din SUA, UK, Australia. Ei au absolut orice, au bazine să-și pună și-n cap, centre de pregătire peste centre de pregătire."

(text preluat de la Dorin Chioțea, din interviul dat de David lui Cristian Mândru)