Schimbarea de jos în sus (1)

In contextul descentralizării preconizate a avea loc foarte curând, soluția pe care o propun pentru reformarea  modului în care învață copiii în școlile din România este o schimbare de jos în sus, cea care să aibă loc in interiorul unei școli și să fie generată și activată prin forțe proprii, fără a se mai aștepta transformările majore care întârzie de ani buni să vină de la minister sau inspectorate. 

Consider că această schimbare este necesară și posibilă în acest moment, având în vedere următoarele considerente:

• studiile au arătat că, atunci când reformele de sus în jos întârzie sau nu sunt eficiente, singura formă de a îmbunătăți calitatea educației este  așa numita grassroots reform, schimbarea la firul ierbii, schimbarea de jos în sus, care să fie realizată și asumată la nivelul școlii de către manageri și profesori dedicați și responsabili
•  o astfel de transformare și-a dovedit valabilitatea și la noi, un exemplu în acest sens fiind cazul  Școlii 4 Elena Donici Cantcuzino din Pucioasa, Dâmbovița, în care, în perioada 1997 – 2004 a avut loc un proces amplu și apreciat la nivel național și internațional (Banca Mondială) de transformare a unei școli tradiționale într-una inovatoare,  proces care a avut loc și a funcționat dincolo de factorii politici, economici sau  sociali ai momentului și și-a dovedit eficacitatea peste timp, prin preluarea unor practici ale școlii de către multe instituții și persoane din sistemul de educație-http://ancatirca.blogspot.ro/2013/03/scolirea-scolii-pentru-schimbare.html
•  un exemplu în acest sens sunt și  intervențiile  la firul ierbii( sintagmă ce aparține lui Alexandru Crișan, ex-președinte Cedu 2000+), realizate în școli în cadrul unor programe și proiecte educaționale ale OSF/ Centrul Educația 2000+ care au condus la schimbări majore ale unui număr însemnat de școli din diverse regiuni ale țării 
•  în foarte multe școli există profesori  pregătiți de-a lungul anilor prin diverse programe de formare de calitate pe teme considerate  necesare pentru optimizarea  procesului de învățare, cum ar fi.: teoria inteligențelor multiple, metode active, transdisiplinaritate, dezvoltarea gândirii critice, managementul clasei etc.
•   în ultimii ani, s-au conturat  inițiative și oferte solide venite din zona de educație nonformală și a unor ONG-uri care au ca obiect de activitate educația și care pot constitui un sprijin important pentru școlile care își asumă un astfel de proces de schimbare de jos în sus.

Schimbarea de jos în sus poate fi realizată la orice nivel al școlii – de către profesori  la clasele la care predau și  în colectivele în care lucrează, de către responsabili ai unor diverse comisii, de către director sau alți reperzentanți ai managementului școlii, de către părinți și chiar de către elevi.  Însă, pentru ca astfel de schimbări să fie cuprinzătoare și cu impact important, consider că este nevoie ca directorii să acționeze ca adevărați lideri școlari, capabili să coalizeze toate energiile generatoare de reformă existente  la nivelul școlii, să motiveze echipa de profesori și să își asume provocările unui astfel de demers.

Ministerul, autoritățile locale și inspectoratele școlare au șansa să sprijine acest proces dacă, în perioada imediat următoare, atunci când vor avea loc concursurile pentru ocuparea posturilor de directori, vor crea condițiile necesare ca aceste posturi să nu se ocupe pe criterii politice ca în majoritatea cazurilor de până acum, ci pe criterii de competență reală, astfel încât directori de școli să ajungă profesori din sistem respectați și iubiți de elevi, colegi, părinți pentru ceea ce fac și pentru ceea ce sunt.