Câteva observații generale, pentru început:
1. Nu este un document care să propună o nouă viziune, o nouă paradigmă, o reformă de substanță ce produce o schimbare majoră în sistem. Majoritatea propunerilor noi se referă la structura sistemului, se desființează unele instituții ( chiar dintre cele care funcționau relativ bine, CJRAE, de exemplu) și se înființează „n” altele, foarte multe, tot felul de direcții și agenții ministeriale, le pierzi și numărul de multe ce sunt, noi organisme care vor avea angajați și conducere. În primul rând, toate studiile internaționale recente recomandă ca în și după pandemie să nu schimbăm structuri, să fim ponderați, pentru a nu deregla sistemul și mai mult decât s-a întâmplat. În al doilea rând, cunoscută fiind lipsa capacității instituționale a ministerului, mă întreb cum vor fi în stare să facă aceste organisme nou create să funcționeze eficient și eficace pentru sistem.
2. Am cunoscut oameni valoroși în minister, care știu să scrie un text de o asemenea importanță și, sincer, chiar mă întreb cine l-a scris pe acesta. Este un text care are nevoie de reorganizarea secțiunilor ( de exemplu, ce caută secțiunea ref la portofoliul educațional în secțiunea de curriculum, când acesta este un instrument/ metodă de evaluare?), de potențare a conținuturilor pe aspecte de bază și altele adiacente ( avem texte lungi pentru elemente mai puțin importante și invers) și chiar de revizuire privind definiția unor concepte folosite și scrierea corectă din punct de vedere gramatical. Este un text lung, stufos, cu prea multe detalii, care nu au ce să caute într-o lege, ci în metodologii și regulamente.
3. Există propuneri valoroase, precum funcționarea și dotarea corespunzătoare cel puțin a unui cabinet medical, a unui compartiment de asistență psihopedagogică, a unei camere resursă pentru educație specială, a unei biblioteci și a câte unui laborator de informatică și STEAM în fiecare școală, sistemul de mentorat didactic, programul cu masă sănătoasă în școli etc., dar știm cu toții că nu există fonduri pentru așa ceva.
4. Este atât de multă „excelență” în document, în dauna focusului pe învățarea pentru fiecare, încât mie, care sunt adepta ideii că fiecare copil este bun la ceva și rolul școlii este să descopere la ce este bun acel copil și să îl dezvolte în acea direcție, mi se pare o reîntoarcere la vremuri pe care le credeam apuse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu