Starea de bine eudemonistă și hedonistă

În cursurile mele, pun accent pe aducerea în școli a ceea ce se numește starea de bine eudemonistă, care înseamnă orientare către creștere, motivație, împlinire, încredere în sine și asumarea unor scopuri pe termen lung atât de către elevi, cât și de către profesori. Este ceea ce menționez în definiția pe care o dau stării de bine și anume, „a funcționa bine, pe mai multe planuri – cognitiv, social, spriritual, emoțional și fizic” (vezi A.Tîrcă, „Hai cu starea de bine în școală!”, 2021, 2022). Este un proces dificil și de durată, care necesită o abordare la nivelul întregii școli, o bună planificare și organizare, formarea profesorilor și a directorului, astfel încât școala să crească, în timp ca o casă a stării de bine. Această abordare aduce transformări majore, care vor avea impact supra vieții de adult a copiilor.

 

În același timp, amintesc că nu este de neglijat nici luarea în considerare a stării de bine de tip hedonist, care înseamnă organizarea unor momente sau activități care să aducă plăcere imediată, emoții pozitive, fericire, care să alunge gândurile negative și să dea satisfacții pe termen scurt. Această abordare este una care nu produce schimbări mari și sustenabile, dar este mai ușor de adus în școli, activitățile le plac copiilor și mulți profesori sunt dornici să le organizeze.

 

Personal, cred că ambele abordări pot fi utilizate în școli, în procent de 80-20, cum sugera o cercetare pe acest subiect (Schotanus-Dijkstra) et al., 2016), care concluzionează că, „dacă ambele se vor regăsi în viața personală sau instituțională, atunci starea de bine este la un nivel mai înalt decât dacă s-ar urma doar o cale.”

 

„Un grup al cercetării a urmărit doar calea hedonistă, unul pe cea eudemonistă, încă unul pe ambele și unul niciuna. Constatarea principală a fost că indivizii cu motive atât hedoniste, cât și eudemoniste – în comparație cu indivizii din celelalte trei grupuri – au avut cele mai favorabile rezultate în ceea ce privește vitalitatea, admirația, inspirația, transcendența, afectul pozitiv și sensul în viață.” Adică, au „înflorit” cel mai mult.