vineri, 3 aprilie 2015

Vorba de educație - tema pentru acasă, între prea mult și deloc


Se apropie vacanța de primăvară și prevăd că părinții vor reclama din nou faptul că în această perioadă copiii, în loc să se joace și să petreacă timp cu familia,  au de făcut foarte multe teme, au de rezolvat sute de exerciții și probleme din diverse auxiliare și de completat numeroase fișe de lucru.

Deși în ultimii ani au existat discuții și dezbateri pe această temă, iar profesorii au beneficiat de numeroase cursuri de formare finanțate prin programe europene, se pare că nu reușim să avem în sistem o abordare corectă privind temele pentru acasă, cel puțin pentru nivelul primar și gimnazial, abordare care să aibă la bază câteva aspecte importante ce au reieșit cu claritate din cercetarea și practica pedagogică:
  • temele pentru acasă nu trebuie date ca o rutină, ele fiind necesare doar în măsura în care contribuie la progresul academic și la succesul școlar al copilului;
  •  un volum prea mare de teme este contraproductiv și poate afecta sănătatea copiilor și funcționarea normală a unei familii;
  •  timpul necesar efectuării temelor la toate materiile trebuie să fie extrem de  redus la clasele primare și să respecte așa numita regulă a celor 10 minute – pentru fiecare an de studiu crește durata efectuării temelor cu câte 10 minute;
  •  copiilor le plac acele teme care le dau ocazia să interacționeze cu părinții sau alți membri ai familiei,  pentru a le afla părerea sau experiența personală în legătură cu anumite subiecte, pentru a realiza un experiment în grădină sau în casă sau a viziona și comenta o emisiune TV etc.;
  •  este recomandată consultarea copiilor în privința conținutului și volumului temelor.
De remarcat că, la nivel mondial, există o tendință tot mai bine primită de către profesori și părinți și susținută și de teoreticieni ai domeniului (de ex., profesorul american Alfie Kohn) de a interzice total temele la ciclul primar și a implementa politici educaționale/ școlare care nu prevăd tema pentru acasă (no –homework policies).

Între prea mult și deloc, optez pentru o poziție echilibrată, cu teme atractive, date cu folos și cu cerințe variate, ca o prelungire acasă a învățării sub toate formele - prin citit, joacă, desen, muzică, fotografie, plimbare, film, conversație, investigare, experiment, documentare și multe altele, eventual sub formă de mici proiecte individuale sau de grup.

Pentru ca temele pentru acasă să își atingă cu adevărat scopul, așa cum am mai scris (aici), fiecare școală ar trebui să-și elaboreze (în colaborare cu părinții și elevii) și să pună în practică un text specific de  politică școlară (= politica școlii privind tema pentru acasă), prin care să se reglementeze, în beneficiul copiilor, toate aspectele legate de acest subiect și să se răspundă la câteva întrebări importante: 
-de ce se dau teme? 
-cât timp se alocă temelor? 
-ce fel de teme se dau?
-cum se controlează și se evaluează temele?
-cum se corelează profesorii de diferite discipline atunci când dau teme?.


Ca o temă bine făcută despre teme.

 

(celor interesați, le pot pune la dispoziție un astfel de text)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu