Crochiu - o școală bună

Dincolo de clasamente și ierarhii mai mult sau mai puțin oficiale, dacă aș fi un părinte care intră pe poarta unei școli și aș vedea aspectele descrise mai jos, probabil că ar trebui să fiu mulțumit, pentru că am găsit ceea ce căutam pentru copilul meu: o școală bună.

”O grădină îngrijită, cu flori și iarba tunsă, amenajată în fața clădirii, te face să te simți bine încă de la intrare. Școala are un nume frumos, care o distinge în peisajul local. Geamurile claselor sunt pictate în culori vesele, sunt pe ele flori, steluțe și păsări. Pe toate coridoarele sunt aviziere cu informații actualizate despre școală, fotografii cu copii participând la activități, panouri cu lucrări ale copiilor, ghivece cu plante decorative. Este curat în orice spațiu, inclusiv la grupurile sanitare, unde există  gresie, faianță, săpun lichid și uscătoare de mâini. În săli există mobilier modular, în culori variate de la clasă la clasă, așezat în forme diferite. Fiecare clasă este personalizată cu afișaje specifice, poze, lucrări ale elevilor.

Profesorul de serviciu și directorul îi întâmpină pe elevi la intrarea în școală și le urează o zi bună, verificând ținuta și intrarea în sălile de clasă. Chipurile vesele ale copiilor exprimă fericirea că sunt din nou împreună pentru o altă zi de școală.

E un zumzet permanent, se intră și se iese din toate direcțiile, nu există intrări separate pentru elevi și profesori, grupuri de părinți, profesori și elevi discută în diferite spații ale școlii, în bibliotecă, la director în birou, la mesele de pe coridoare, în administrație; școala pare un stup în care se lucrează împreună.

 

Uși deschise peste tot, din biroul directorului se aude un cântec la modă, din cancelarie și din sălile de clasă se aud râsete. Profesorii vorbesc cu copiii și sărbătoresc împreună succesele. Se simt bine împreună  și sunt mândri de școala lor.”

(sursa: ”O școală prietenoasă”, A.Tîrcă și E.Rădulescu, Editura Humanitas Educațional, 2004)