foto credits: pagina de facebook a lui Grigore Leșe/Iosif Berman |
”Desprimăvărarea
Primăvara amestecată cu iarna are o frumuseţe nedesluşită. Se întâlnesc atunci tinereţea cu bătrânețea, vechiul cu noul, florile cu cerul, și-ți creează o stare de freamăt, de bucurie nestăvilită, de energie descătuşată. Spre începutul lui martie, gheața de pe valea Dobricului dădea semne că nu mai ține. Se crăpa cu trosnet de surcele uscate și se pornea năvalnic, la vale. De multe ori, apa ieșea din albie și ajungea până în ocolul nostru, la marginea curţilor, dar noi nu ne temeam. Era un lucru firesc. Și-apoi, casele aşa erau făcute, ca să reziste la inundațiile primăvăratice. Noi, copiii, ne făceam bărcuţe de hârtie și le dădeam drumul de pe dâmb, apoi le aşteptam la picioarele podului, unde apa le aduna și le învârtea pe loc. După o zi, două, apele se retrăgeau din curţi. Când m-am făcut mai mărișor, mergeam la râu și pescuiam. După dezgheţ, peştii erau înfometați și nu învingeam să-i scoatem pe haturi: scobari și cleni. Aveam un carneţel în care-mi notam câţi peşti prindeam în fiecare zi. După ce se retrăgeau apele, începea un vânt subţire și rece, care amesteca vălurile primăverii cu cojoacele iernii și înmuia puterea gerului. Se amestecau frigul cu căldura iar pe dealuri rămâneau pete de zăpadă, ca niște cușme uitate de strămoși. Așteptam cu nerăbdare să cânte cucul. De Bunavestire. Nu se întâmpla să cânte mai repede. Eram fericiţi când îl auzeam. Ne căutam prin buzunare să vedem dacă avem vreun bănuț când îi auzim prima oară glasul, să fie de noroc. Era primul semn că primăvara se înstăpânise, de-acum învinsese iarna.” (Grigore Leșe - prelure de pe pagina de facebook a artistului)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu