Modelul de educaţie urbană propus de Asociația Komunitas are
şi o dimensiune care merge în direcţia activismului, a participării publice şi
a unui urbanism participativ sau cel puţin flexibil. Komunitas consideră că astfel
de demersuri educaţionale sunt extrem de necesare în societatea contemporană,
mai ales în contextul în care spaţiile publice se privatizează într-un ritm
accelerat ,iar deciziile se iau în spatele uşilor închise şi în paralel cu
cetăţenii sau nevoile acestora. Cei mai excluşi de la procesul decizional urban
sunt chiar tinerii (mai ales copiii) – ceea ce este cumva paradoxal, pentru că
ei sunt „moştenitorii” oraşelor de mâine. Ceea ce putem face noi, adulţii, este
să le oferim şansa unei educaţii urbane care să îi ajute să se orienteze mai
bine în complexul viu şi uriaş pe care îl formează un oraş, să înţeleagă modul
în care viaţa individuală se leagă de cea colectivă sau modul în care o decizie
de urbanism îi afectează în mod direct. Nu în ultimul rând, este necesară o
educaţie care să îi înveţe pe tineri să îşi cunoască drepturile pe care le au
ca locuitori urbani şi să devină capabili să îşi revendice oraşele. Cu cât
procesele de educaţie urbană încep mai rapid şi mai devreme, cu atât vor fi mai
multe generaţii tinere capabile să schimbe într-un sens pozitiv faţa oraşelor
contemporane.
