luni, 29 ianuarie 2024

Ce fac țările după anunțarea rezultatelor - PISA 2022 (5)


A trecut o lună de la anunțarea rezultatelor PISA și la noi nu s-a luat nicio măsură, deși respectivele rezultate au fost catastrofale. A fost o conferință în care ne-am auzit vorbind și am stabilit că am fost, citez, „stabili și rezilienți”, și asta a fost. De aceea nu progresăm, nu ne așezăm să analizăm și să ne ridicăm de la masă doar când avem soluții agreate. Pentru comparație, iată ce s-a întâmplat în câteva țări europene, în primele zile de la anunțarea rezultatelor. 

Conform publicației „De fapt.ro”, chiar de a doua zi, pe 5 decembrie 2013, ministrul educației din Franța, Attal (actual prim ministru) a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024.

De asemenea, „în Germania a avut loc o întâlnire de urgență convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților.”
Aceeași publicație menționează că „în urma rezultatelor, ministrul educației din Bulgaria, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (…) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă.”
„Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar.”
În Finlanda, o țară care deși nu se mai află în top 10, stă totuși bine în ceea ce privește rezultatele PISA 2022, se simte o îngrijorare legată de trendul descendent înregistrat la ultimele două serii de teste. Imediat după aflarea rezultatelor ministra educației a declarat următoarele:

„Guvernul finlandez încearcă să inverseze tendința de scădere a rezultatelor PISA prin investirea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.” Anna-Maja Henriksson a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” Guvernul anterior a decis, de asemenea, să implementeze un mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice. „Un total de 50 de milioane de euro sunt plătiți anual primăriilor. Finanțarea este destinată școlilor și grădinițelor care se află în zone dificile din punct de vedere socio-economic. Acești bani pot fi folosiți pentru a echilibra diferențele de rezultate ale învățării”, a spus Henriksson - sursa: https://www.helsinkitimes.fi

duminică, 28 ianuarie 2024

Întrebare fundamentală



Nu vom putea reforma educația și, de fapt, toată societatea, până când fiecare profesor, înainte să intre la ore, nu își va pune această întrebare fundamentală : cum le dezvolt eu elevilor mei, azi, la lecția mea, competențele cerute pe piața muncii în prezent și în viitor, cele care îl vor ajuta să fie un adult adaptat lumii în care trăiește, adică, gândirea critică, creativitatea, comunicarea, lucrul în echipă, rezolvarea de probleme, folosirea noilor tehnologii? Cum formez eu, azi, acum, la ora mea, oameni buni, cărora le pasă, care sunt atenți la nevoile altora, grijulii cu ei înșiși, cu cei din jur, cu comunitatea și lumea în care trăiesc, cu natura din care fac parte?


luni, 22 ianuarie 2024

Vorba de educație - o diplomă


 

Am zeci, poate sute de diplome primite cu diverse ocazii de-a lungul carierei mele în educație, le păstrez într-o cutie albă, alături de alte mici amintiri de la cursuri, proiecte, evenimente, întâlniri cu oameni. Fiecare e o mică contribuție la mai bine în educație, care poate părea un strop într-un ocean, care să nu conteze. Dar o face. Le spun și profesorilor cu care lucrez, mulți dintre ei dezamăgiți și frustrați, că e de ajuns să schimbați destinul unui singur elev dintr-o clasă la care predați. Contează. Că e de ajuns ca un proiect adus în școală să influențeze un singur profesor participant. Contează. Orice inițiativă pe care o avem în educație contează, chiar dacă, de multe ori, suntem dezamăgiți și frustrați că lucrurile nu se leagă așa cum am fi vrut.

E o povestioară veche, care îmi vine acum in minte, cu un bunic și nepoțelul lui, care se plimbă pe malul mării, plin de mii de steluțe de mare, aduse de furtună. Bunicul ia câte una și o aruncă în mare. Băiețelul, mirat, îl întreabă de ce face asta, pentru că sunt mii de steluțe care nu pot fi salvate. Răspunsul bunicului, în timp ce aruncă în mare o steluță, e memorabil: așa e, dar pentru asta pe care o dau acum înapoi mării, contează. O săptămână cu speranță să avem!

sâmbătă, 20 ianuarie 2024

Ați văzut dincolo de bancă


 

A fost o zi superbă azi și am ieșit în grădină, să fac o pauză de la lucru. De fiecare dată când sunt afară, mai stau de vorbă cu cine mai trece pe stradă și mă salută. Azi, a fost Adriana, o fostă elevă, despre care îmi amintesc că provenea dintr-o familie foarte nevoiașă, cu mulți copii. Am vorbit de una, de alta, cât de importantă a fost școala pentru ea, mi-a spus că are o familie frumoasă, doi băieți reușiți, un job care îi place, pentru că, „doamna profesoară, m-ați ajutat să îmi depășesc condiția, ne-ați ascultat mereu și pe noi, cei mai amărâți, 𝗮𝘁̦𝗶 𝘃𝗮̆𝘇𝘂𝘁 𝗱𝗶𝗻𝗰𝗼𝗹𝗼 𝗱𝗲 𝗯𝗮𝗻𝗰𝗮̆”.

Ieșisem să văd dacă s-au deschis ghioceii (încă nu) și m-am ales cu un citat de suflet despre educație. Cei din poză sunt de anul trecut, din #grădinaeducației, mica mea colecție.

joi, 11 ianuarie 2024

Ușa e acușa

credits: IStock
Despre subiectul zilei, intrarea elevilor și a profesorilor în școală, care văd că ia amploare, deși altele ar fi de interes:
1. eu nu cred că într-un statut al elevului ar trebui să se menționeze și pe unde se intră în școală, sunt alte aspecte mai importante care să se regăsească în acest document.
2. o astfel de măsură nu se introduce la întâmplare, e parte dintr-un demers mai larg, de viziune managerială participativă, care se construiește pe baza analizei stării de fapt și împreună cu profesorii, care trebuie să creadă (cei mai mulți) în direcția de schimbare abordată la nivelul școlii. O introduci sau nu în funcție de cum vrei să fie școala ta și de cum poate să fie în acel moment.
3. eram directoare, prin anul 2000, când am desființat intrările separate pentru profesori și elevi. Copiii erau foarte mândri să intre și pe ușa profesorilor, “prin față”, cum se zicea, să urce scara de lângă cancelarie și să intre în clase. Elevii și profesorii intrau pe ambele căi de acces, fiecare pe unde voia. Era parte dintr-o strategie mai amplă, prin care îmi propusesem să creez un climat de colaborare, relații apropiate profi elevi, să aduc catedra mai aproape de pupitre. Am dat voie copiilor să intre în cancelarie, dacă voiau să vorbească cu un profesor, iar ușa biroului meu era tot timpul deschisă. Această inițiativă nu a știrbit cu nimic prestigiul profesorilor, ci, dimpotrivă, l-a întărit. Respectul se câștigă prin seriozitate și pregătire, prin modul în care îți faci lecțiile implicându-i pe copii în învățare, prin atenția pe care o acorzi fiecărui copil, prin valorile pe care le transmiți.
Mulți foști elevi își amintesc cu plăcere de acele vremuri. E doar o mică parte dintr-un model de leadership ce a fost validat ca fiind unul de succes în acei ani. Cred că modelul e valabil și azi și povestesc despre el la conferințe în străinătate (la noi, decidenții nu sunt interesați) sau în cursurile pe care le fac pentru directori.

Acușa e ușa, ca să deviem de la subiectele principale de discutat. Să vedem ce va fi mâine.

miercuri, 10 ianuarie 2024

Un profesor bun


Am dat de această postare pe facebook din 2019, una care a fost foarte distribuită. O las și aici.

Un profesor bun este apropiat de fiecare copil și îl ajută să învețe cum poate el mai bine.

Un profesor bun consideră că fiecare copil e un ”star”, că fiecare învață în stilul său și e capabil să progreseze.

Un profesor bun nu predă doar într-un singur fel, mereu cu aceleași metode, întotdeauna cu tabla, creta și caietul de notițe, ci transmite cunoștințele într-un mod cât mai atractiv, folosind tot felul de modalități, mijloace și resurse. Pentru ca lecția să îi placă și copilului care e inteligent muzical, și celui care se exprimă cel mai bine prin mișcare, și celui care se pricepe la cuvinte și celui care e logic și matematic, și celui care iubește natura și chiar și artistului, și reflexivului și comunicativului (vezi teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner).

În plus, aș adăuga că e important să fii stăpân pe ceea ce predai, să citești și să experimentezi, pentru a avea la îndemână cele mai bune metode și tehnici din care să alegi. Cred că un profesor bun e receptiv la rezultatele diverselor studii și cercetări și își depășește rutina și propriile prejudecăți pentru a gândi mai profund la ceea ce ar putea să facă mai bine pentru elevii săi.

luni, 8 ianuarie 2024

Efectul Picasso

 Între Crăciun și Anul Nou am văzut și „Efectul Picasso” de la MARe, va fi acolo până pe 22 ianuarie. Cuprinde 46 de lucrări semnate de Picasso și 50 de lucrări ale artiștilor români care au fost inspirați de acesta și este organizată în parteneriat cu Musée National Picasso-Paris pentru a celebra 50 de ani de la moartea artistului. Am citit că cea mai importantă lucrare a expoziției este „Femeie stând cu brațele încrucișate” (cea din dreapta în colajul meu, un pic mai mare), care apare și în „Oppenheimer”, filmul atât de premiat azi la Globurile de Aur 2024. Nu ne-am îmbrăcat în dungi, dar ne-am oprit la parterul muzeului, la Beans & Dots, să mâncăm French toast story și Picasso eggs, alese dintr-un meniu semnat de Chef Alex Petricean și inspirat din gusturile lui Picasso. M-a uimit Noria Anastasia care a recunoscut câteva tablouri pe care le văzuse la muzeul din Malaga acum 3 ani.












Noi toți, din o sută

credits: Ibredrola


Dacă în 2006 doar o persoană din 100 termina o facultate, în 2023 numărul a crescut la 39, probabil, datorită progresului înregistrat de învățământul universitar din Asia. În 2023 avem 8 miliarde de oameni pe planetă. Dacă ar avea 100, atunci aceștia ar fi:

If the World were 100 PEOPLE:
50 would be female 
50 would be male
25 would be children
There would be 75 adults,
10 of whom would be 65 and older
There would be:
60 Asians
18 Africans
13 people from the Americas
9 Europeans
31 Christians
25 Muslims
16 people who would not be aligned with a religion
15 Hindus
7 Buddhists
5 people who practice a Folk religion
1 person who is Jewish or practices another religion
12 would speak Mandarin Chinese
6 would speak Spanish
5 would speak English
5 would speak Arabic
4 would speak Hindi
3 would speak Bengali
3 would speak Portuguese
2 would speak Russian
2 would speak Japanese
58 would speak other languages
87 would be able to read and write; 13 would not
39 would have a tertiary/college degree
66 would be active Internet users
78 people would have an adequate place to shelter them
from the wind and the rain, but 22 would not
11 would be undernourished
29 would be moderately or severely food insecure
92 would have access to safe drinking water
8 people would have no clean, safe water to drink
(source: https://www.100people.org/statistics-100-people/)

Tendințe în educație în 2024


 

În timp ce nu suntem în stare nici măcar să asigurăm bani de transport elevilor (ce să mai zic de viziune modernă a educației, politici transformatoare și tot tacâmul), în lume se vorbește despre pedagogii inovatoare și noi forme de învățare de luat în calcul în 2024, unele care să îi ghideze pe profesori și pe cei care dezvoltă politicile educaționale și au grijă ca sistemele să rămână funcționale și să se schimbe odată cu evoluția societății. Iată-le:

1. pedagogii bazate pe AI
2. metaverse în educație
3. pedagogie multimodală
4. reflectarea elevului în curriculum
5. pedagogia grijii
6. utilizarea podcasturilor
7. învățarea bazată pe provocare
8. educație antreprenorială
9. pedagogia relațiilor
10. pedagogia spațiului
Dacă vreți să vă lămuriți, puteți citi în linkul de mai jos, de exemplu, „multimodal pedagogy is an approach to teaching that focuses on using different modes of communication such as words, images, sounds, and gestures to facilitate learning.” Mă înfior cât de departe de ce trebuie suntem în România!
Altfel, am vrut să vă arăt #grădinaeducației cu prima ninsoare, timidă rău, din acest sezon.

Link raport AICI

sâmbătă, 6 ianuarie 2024

Universul lui Dali la ARCUB

O surpriză plăcută la ARCUB în aceste zile, o expoziție Dali organizată impecabil, de la selecția și valoarea celor 170 de exponate (sculpturi, miniaturi din aur, mobilier, litografii), la textele informative scrise impecabil, de la varietatea de teme și simboluri (melci, fluturi, ceasul topit, cârjele, furnicile, ouăle, sertarele, îngerii), la fondul muzical și frumusețea sălilor de expunere. Rar vezi așa ceva pe la noi, vă recomand să duceți copiii să o viziteze, mergeți cu toată clasa și opriți-vă apoi la un ceai la o terasă, să vorbiți despre ce ați văzut și despre artist. Noriei Anastasia i-a plăcut foarte mult.


Dansul timpului II



Dansul timpului III

Venus spațială

Venus cu sertare

Venus girafă

Femeia cu cap de trandafiri

Melcul și îngerul

Înger suprarealist


Îngerul triumfător

Alice în Țara Minunilor

Unicorn


Maternitate

Resturile unui automobil dând naștere unui cal orb care mușcă dintr-un telefon

Suport pentru portret


Dansatoarea daliniană

Bărbat cu fluture


Canapeaua buzele lui Mae West și Lampa Muletas





joi, 4 ianuarie 2024

Activitate cu profesorii pentru prima zi de școală din noul an

credits: Angie Greg Ballius

Aș face această activitate cu colegii mei, dacă aș mai fi directoare, să ne reconectăm la început de an și de școală. Aș face-o într-o scurtă întâlnire în cancelarie, lunea care vine, la o cafea dată de mine. E rolul directorilor să îi țină pe profesori împreună pentru un scop comun.

Ne trebuie niște pietre (eu le-am luat de la Dedeman, când am făcut activitatea, acum mai mulți ani, făceam training cu inspectorii din toată țara într-un proiect al BM) și un vas de sticlă. Fiecare profesor primește o piatră pe care își scrie prenumele și o valoare care crede că îl/o reprezintă și pe care o va promova în școală în acest an. Dacă e timp, fiecare va spune grupului ce a scris. Se pun toate pietrele într-un vas de sticlă care va ajunge pe biroul directorului, într-un locșor cu soare, să vadă în fiecare zi, când se uită la el, cât de bogat e în oameni și câte resurse are la dispoziție. Din când în când, pe parcursul anului, la o cafea, directorul poate vorbi cu profesorul despre cum merge treaba cu promovarea respectivei valori. Cam așa se formează o cultură organizațională bazată pe valori

 Dacă nu aveți pietre, puteți face activitatea și cu altfel de materiale, de exemplu, cu post-it pe care le lipiți apoi în formă de copac, unul al apartenenței la școală. Activitatea poate fi adaptată și pentru elevi, contribuie la dezvoltarea comunității clasei.

La mulți ani, un an 2024 bun!

arhiva personală