Jazz Day

’Man, sometimes it takes you a long time to sound like yourself.’(Miles Davis)

 

Managerul și emoțiile

foto de pe

http://jobsbridge.com

Întâlnirile pe care le am în această perioadă cu echipe manageriale din sistemul de educație confirmă în mare măsură ceea ce am citit acum câteva zile într-un articol din Forbes și anume că:  ’Managers can’t help but shape the emotional life of an organization, given their starring roles. And whatever is happening in the manager’s emotional life spreads virally.’ ( http://www.forbes.com/sites/robasghar/2014/04/25/how-good-managers-manage-emotions/).

Starea de spirit a unui conducător are un impact semnificativ asupra celor pe care îi îndrumă. Dacă un lider acționează cu energie şi entuziasm în orice condiţii, ei pot deveni  o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi membri ai echipei și organizaţia sa prosperă, dar dacă liderul transmite emoţii negative şi disonanţă, atunci întreaga organizație are de suferit.

După cum susține Daniel Goleman, inteligență emoțională este cea care conduce spre performanță în leadership și determină cât de bine vor funcţiona toate celelalte aspecte organizaționale, deoarece un nivel ridicat de inteligență emoțională creează un climat de lucru în care se pot obține rezultate de calitate.

Grădina - cu un star

A apărut după cinci ani de la plantare, un singur fir.

Despre cum să ucizi o idee

De câțiva ani, probabil ca o atitudine mai relaxată și mai înțeleaptă care vine odată cu vârsta, îmi place să văd partea frumoasă a lucrurilor, ce se face bine, acele (poate mici) realizări de la care putem pleca pentru a construi ceva de amploare.

Din păcate, constat însă, destul de des, cât de încremenite în trecut sunt unele instituții de educație și oamenii care le populează. Paradoxal, într-o lume în care transmiterea informației și comunicarea sunt mai la îndemână ca oricând, există o distanță enormă între ideile noi despre învățare care fac agenda discuției despre educație la nivel mondial și mentalitățile de alt secol, pe care le întâlnești în unele instituții de învățământ.

Și pentru că zilele trecute am dat de faimoasa ilustrație a lui Silver Stein - The Thinker of Tender Thoughts, am alăturat-o unui text pe care l-am pregătit pentru un ghid de management, despre cum să ucizi o idee nouă:

- o ignori – te prefaci că nu ai auzit, nu zici nimic, faci să pară că nu se dorește așa ceva

- o critici – spui că e o idee rea, faci tu pe expertul

- o lauzi cu prefăcătorie – spui că e o idee interesantă, că ar fi putut fi utilă

- îți bați joc de ea – spui că e caraghioasă, chicotești etc., astfel încât nimeni să nu o ia în serios

- o analizezi – pui întrebări, o întorci pe toate fețele și, la final, o lași suspendată în aer

- o discreditezi - spui că a mai fost pusă în practică și și-a dovedit ineficiența

- o pui în competiție – vii tu cu o idee mai bună, pe care însă o abandonezi

- o schimbi – o preiei cu entuziasm și o schimbi în așa fel încât să nu o mai recunoască nimeni

- împuști mesagerul – în loc să ataci ideea, îl ataci pe cel care a propus-o, că nu are idei creative etc. (dă rezultate pentru că le taie elanul și altora să mai vină cu idei noi)

- o dai unei comisii – aceasta este moartea sigură a oricărei idei, mai ales dacă te asiguri că respectiva comisie este alcătuită din persoane care nu se vor înțelege sau care vor tergiversa acțiunea.

(textul cu modalitati de a ucide o idee este adaptat după changingminds.org) 

Adăugaţi o legendă

P.S. : Atât de bucuroasă că până acum nimeni nu m-a forțat să îmi tai florile, căci probabil că e foarte dureros...

Educating for the 21 st century (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

foto -http://www.shiftingthinking.org/

Andreas Schleicher, Acting Director for the Directorate of Education and Skills and Special Advisor on Education Policy to the Secretary-General, shared his thoughts as part of the Global Education and Skills Forum on Bigthink on how education can help students meet the challenges of today.
(see more here: http://oecdeducationtoday.blogspot.ro/2014/04/educating-for-21st-century.html)

100 de limbaje în acțiune

Loris Malaguzzi, creatorul modelului educațional Reggio Emilia, ne spune că atunci când realizează sarcini de lucru sau când se joacă, copiii au 100 de căi de a gândi și învăța. Acestea sunt considerate a fi limbaje simbolice, care includ desenul, sculptura, pictura, modelajul, scrisul, vorbirea, mișcarea, cântecul, arta dramatică etc. Sunt căi de comunicare prin care copiii învață și prin care își exprimă cunoștințele și emoțiile. Cele 100 de limbaje reprezintă numeroasele fațete ale potențialului unui copil, abilitățile lui de a se minuna și de a investiga. Cele 100 de limbaje ne amintesc de faptul că există multiple căi de a vedea și multiple căi de a fi.
(vezi:http://ancatirca.blogspot.ro/2014/02/lectia-lui-loris-mallaguzzi-100-de.htm și http://ancatirca.blogspot.ro/2013/04/reggio-emilia-si-cele-100-de-limbaje.html).

Iată o ilustrare concretă a acestei teorii realizată la grădinița Garden Gate Child Development  Center din Vineyard Haven, Massachusetts:


Cum învățăm despre păsări?

1. Cu ochii și urechile:

2. Cu materiale naturale

3. Prin povestiri

4. Cu lut sau plastilină

5. Prin teatru

6. Cu lumini și umbre

7.Prin discuții în grup

8.Prin desen

9.Cu ajutorul tehnologiilor

10.Observând

11. Din cărți

 (sursa foto: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.825483734128340.1073742002.124947750848612&type=1)

De Paște

A child is like a butterfly in the wind (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

This poem could be the text of a very good educational policy meant to encourage individualized learning and assessment.