Am răspuns ieri invitației TVR Moldova de a participa
la o discuție cu o temă extrem de interesantă și necesară, despre joburile viitorului
și oferta educațională a universităților. Las și aici considerațiile mele pe acest
subiect.
CARE
SUNT PROFESIILE VIITORULUI?
Știm că se estimează că 65% dintre copiii care intră
acum în școala primară vor ajunge să aibă joburi care nu există astăzi.
Știm, de asemenea, că WEF și alte organizatii de nivel mondial au realizat studii
serioase si au topuri ale competențelor cerute pe piata muncii în următorii an,
vorbim aici de inovatie, gândire
analitică, rezolvare de probleme, creativitate, gândire critică, reziliență, utilizarea
tehnologiilor.
Și mă întreb de multe ori CÂND, CUM și UNDE facem
noi asta în școli si universități, cum dezvoltăm respectivele competențe, iar
răspunsul este că nu facem acest lucru sau, dacă îl facem, e un demers izolat,
punctual, niște insule de practică și nu o abordare sistemică si de impact. Cred
că suntem mult în urmă din această perspectivă și că este foarte târziu să ne
apucăm să facem ceva. Orice initiativă sistemică ar trebui să aibă în vedere
acest aspect, iar noi rămânem cantonați în trecut, nu ii pregătim pe copii si
tineri pentru prezent, ce să mai zic de viitor.
Am trei idei de menționt in legatură cu profesiile
viitorului:
1. Cred
că profesiile viitorului vor fi sub
umbrela tehnologiei, iar pandemia a
dovedit cât de utilă s-a dovedit învățarea digitală, remote workul pentru
functionarea cât de cât normală a societății.
2. Spre
deosebire de trecut (și de prezent), când a evolua în carieră era/este un
parcurs predictibil, în viitorul care este foarte aproape de noi vom exista cariere care se schimbă în continuu, așa că
vom avea diverse locuri de muncă, unele de mai mică amploare și care se
deosebesc între ele.
3.
În viitor, vor avea importanță competența de a ști
să înveți, reziliența și, de
asemenea, sănătatea mintală. Cred că
sănătatea mintală va fi un element valoros când vorbim de joburile pe care le vom avea în viitor.
JOBURI PENTRU VIITOR
Am găsit câteva joburi care mi-au plăcut și le las
și aici ( le am într-o postare mai veche, pe blog):
- tutore pentru stârnirea curiozității
(curiosity tutor): te va inspira să devii mai interesat de lumea din jur și te
va învăța ”arta descoperirii”;
- manager al morții digitale (digital death manager): se va ocupa
de existența ta digitală după ce mori;
- specialist printare 3D (printing handyman);
- terapist în detoxifiere digitală (digital detox therapist): îi va lua
pe cei stresați și obosiți de prea multă tehnologie și îi va duce în natură;
- pilot de drone: va fi foarte solicitat în zonele urbane;
- curator digital personal (personal digital curator): va avea grijă să
ai cele mai bune aplicații, softuri și informații care îți trebuie să
avansezi în viața profesională și personală
- „constructor de poduri” între limitele digitale și cele fizice, ghid de turism în metavers, new media specialist
și, preferata mea (prietenii știu de ce !)
- păstor urban (urban shepard): te va ajuta să explorezi
zonele naturale ale orașului și să îți faci o mică grădină în zonele urbane.
CÂT DE VASTĂ E
OFERTA DE NOI SPECIALITATI ÎN ROMÂNIA?
In România, nu am văzut o dinamizare a universitatilor pentru a-și
schimba oferta de cursuri in raport cu evolutia societății, adaptarea la noi
cerinte ale pieței muncii și competente pentru viitorurile despre care se
vorbește în diverse analize. Cred că și la nivel universitar suntem destul de în
urmă față de ce se întâmplă în alte
țări, așa cum suntem și la nivelul preuniversitar.
Pe de altă parte, există multe studii care mentionează faptul că, în
prezent, la nivel mondial aș zice, universtitățile
au rămas în urmă față de cerințele businessului și ale pieței muncii si
sunt cunoscute exemplele Google și ale altorde companii, care nu mai recrutează
doar pe baza diplomelor de absolvire a unei universăți. Vedem, în diferite locuri din lume că intrăm „într-o paradigmă de înlocuire a diplomelor cu
competențe, pentru că este mult mai important azi să ai competențele necesare
și să fii motivat să le înveți decât să poți arăta cuiva o bucată de hârtie
care să ateste că ai terminat o facultate.”
Tocmai din această cauză, că
aceste instituții sunt în foarte multe cazuri depăsite și nu le formează
studenților abilitățile de care au nevoie, iar acest aspect va crea probleme
imense in viitor, dacă nu vor fi niște schimbări în această direcție.
Totusi, există în lume inițiative de schimbare, proiecte de modernizare a universităților, am observat
in ultimii ani un efort constant al acestora pentru a-și moderniza oferta educațională
și a o aduce spre asteptările tinerilor din ziua de azi. Am citit despre
specializari noi precum Disaster Management, Food Science or Corporate Social
Responsability.
Sunt și la noi câteva încercări firave, din ce știu eu, de exemplu, la Universittea din Oradea există "Robotics", un program de studiu care se va preda
în limba engleză, la UBB – Știința datelor în industrie și societate (limba engleză) sau Business
analytics și managementul informațiilor.
Personal, am asteptări
mari din partea facultătilor de științe ale educatiei, care ar trebui să
fie un vârf de lance al schimbărilor atât de necesare în educație, care ar
trebui să pregatească profesorii pe teme inovatoare și de impact. Cum ar fi de
exemplu, ca aceste facultăți să introducă un modul despre starea de bine în
scoală? Sau unul de pedagogie digitală sau educație pentru și în natură?