Borcanul cu lucruri bune

 Pentru copii, dar și pentru voi. #ideeazilei

idee adaptată după Pinterest

Sărbători cu ARACIP

E clar că ARACIP e o agenție care trebuie reformată, astfel încât profesorii să nu o mai privească ca pe o sperietoare, care aduce cu ea un munte de documente ce trebuie arătate, ci ca pe o oportunitate de a 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢 𝐟𝐞𝐞𝐝𝐛𝐚𝐜𝐤 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐬̦𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧, așa cum se întâmplă în multe țări în care evaluarea se focalizează pe 𝐢̂𝐦𝐛𝐮𝐧𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐫𝐞𝐚 situației prezente, iar școlile sunt ajutate să își dezvolte 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 și procesele prin care să își optimizeze activitatea, aspecte care vin la pachet cu dezvoltarea 𝐥𝐞𝐚𝐝𝐞𝐫𝐬𝐡𝐢𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢 și a 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐞𝐢 unităților de învățământ, redefinirea 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫𝐞 și dezvoltarea 𝐦𝐨𝐧𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢𝐢 școlilor, pentru a se urmări în ce măsură rezultatele evaluării generează acțiuni de ameliorare.

Așa cum recomanda și OECD – UNICEF ( vezi „Studii OCDE privind evaluarea şi examinarea în domeniul educației – România”, 2017) ARACIP ar trebui „𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑚𝑎𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑢𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑣𝑖𝑧𝑢𝑖𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑣”, „𝑠𝑎̆ 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑜 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡̦i𝑒 𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖 𝑏𝑢𝑛𝑒, 𝑏𝑎𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒” 𝑠̦𝑖 „𝑠𝑎̆ 𝑒𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑢𝑓𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑓𝑖𝑒 𝑜 𝑝𝑜𝑣𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖, 𝑐𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑠e 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑎𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐ℎ𝑒𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑖̂𝑚𝑏𝑢𝑛𝑎̆𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑙𝑜𝑟.” Astfel, s-ar putea face marele pas, pe care îl recomandă OECD, de la accentul pus pe 𝒄𝒐𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆 și bifarea unor indicatori îndepliniți, la 𝒊̂𝒎𝒃𝒖𝒏𝒂̆𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒓𝒆𝒂 efectivă a activității școlilor.

În loc să vizeze aceste schimbări atât de necesare, ministerul încearcă în aceste zile ( total nepotrivită perioada, cu Crăciun, sărbători, vacanță) să schimbe structura ARACIP și să o subordoneze politic, cu un Consiliu ai cărui 15 membri sunt numiți, și nu selectați, din care fac parte doar 6 experți în evaluare și acreditare, restul fiind persoane fără competențe specifice în domeniu, adică 5 reprezentanți ai MEN, unul de la ministerul apărării, unul de la ministerul de interne și unul de la IGSU, plus ( conflict clar de interese!) un reprezentant al Asociației Școlilor Particulare. A schimba componența Consiliului nu înseamnă că reformezi ARACIP. Nu știu de ce nu mai corespunde actuala formă de organizare a acestei instituții, dar știu, cu siguranță, că evaluarea, autorizarea și acreditarea unităților de învățământ, care sunt principalele activități ale acestui consiliu, nu pot fi făcute decât de specialiști în domeniu, deci de un grup de experți, din care să nu facă parte nimeni altcineva care nu are expertiză în domeniu.

Datorită reacției societății civile, care a avut reprezentanți la dezbaterea organizată pe 27 decembrie ( la ora 8 dimineața (!!!), cu un număr redus de persoane acceptate!!), proiectul de H.G. al ministerului a fost retras de la avizare. Să vedem ce se va întâmpla în viitor, sper ca anul 2022 să aducă atât de necesara înțelepciune în luarea deciziilor privitoare la educație.

Altfel, în grădina mea a înflorit iasomia de iarnă.

 

 

 

Wish #3 - învățare cu bucurie

  

De Crăciun, putem visa frumos. A treia dorință pe care mi-am pus-o în bradul de anul acesta.

Sărbători cu tihnă!

foto din arhiva personală 2021

Mai e puțin și vine vacanța și aș vrea să fie una cu mult timp pentru profesori și odihnă cât cuprinde, pentru că știți cum zic eu, e nevoie să vă puneți singuri masca de oxigen în aceste vremuri. Pentru că nimeni altcineva nu are grijă de voi, deși sunt mulți care ocupă tot felul de funcții în sistem. Așa cum am mai zis, mai bine sau mai puțin bine, școala a mers mai departe doar datorită vouă, și nimănui altcuiva. Ați învățat multe în acest an, ați schimbat singuri paradigme educaționale așa cum nu v-ați gândit vreodată că o să o faceți și ați ținut copiii și părinții aproape. Sunteți eroii mei. 

 

Nu mă pot compara cu voi, dar a fost un an cu muncă și pentru mine, cu multe evenimente, cursuri și colaborări, am publicat o carte la editura Corint – „Hai cu starea de bine în școli!”, am format cam două mii de profesori, am ținut cursuri în vreo treizeci de școli, la ISJ Dolj, Satu Mare, Suceava, Tulcea, ISMB și CCD Mehedinți, am fost „antrenoare”, cum spune o prietenă, pentru vreo două mii de candidați la funcția de director, am colaborat cu Super Teach, Aspire Teachers, Asociația Ține de Noi, Edus Ro, Edu manager, Ovidiu Ro, ALMO New learning Concept, ROTSA, Asociatia AMENT, Greeninitiative, Playouth, Cursuriprofesori.ro, Hundred Ed, Edu Talks și, bineînțeles, cu Editura Corint, al cărei ambasador sunt începând cu acest an. Am scris sau am dat interviuri pentru Spark News, Educație Privată, TVR Moldova, Alpha News, Republica, Revista Regard, Radio România Cultural, Radio Pucioasa, Scoala9, TVR1. Au fost multe și ideile pentru școli și bunele practici promovate și articolele de pe blog și de pe facebook, iar cele trei campanii / programe naționale pe care le-am inițiat și pe care le coordonez pro bono au mers mai departe și în 2021 – Toată școala citește, Clase în aer liber și Dă culoare școlii tale!.

 

Nu mi-aș fi închipuit vreodată că voi avea energie pentru a face lucruri în aceste vremuri grele, dar a fost să am și acum, la final de an, vreau să mulțumesc miilor de profesori, directori și inspectori care mă urmăresc și cu care am colaborat sau care se inspiră din ceea ce scriu, jurnaliștilor care au fost interesați de ideile mele despre educație, oamenilor din asociațiile și ONGurile cu care m-am intersectat.

 

Tuturor, Sărbători liniștite, alături de cei dragi, să știți că am agățat un gând bun, pentru fiecare, în pomul meu de Crăciun!

Wish#2 - starea de bine în școli

  

De Crăciun, putem visa frumos. A doua dorință pe care mi-am pus-o în bradul de anul acesta .

Încă o cancelarie altfel

O cancelarie „altfel” este prezentă în cursurile și scrierile mele pe lista de lucruri de făcut pentru starea de bine a profesorilor. Am lansat ideea/ proiectul în 2018 ( https://ancatirca.blogspot.com/.../o-cancelarie-altfel...) și, de atunci, avem în România vreo 4 cancelarii care sunt spații în care profesorii se simt bine. Azi am mai descoperit una la școala din Gura Șuții, Dâmbovița. Un cadou de Crăciun de la conducerea școlii, probabil. 

 

 

(: Sergiu Ivanescu, directorul școlii )

Vorba de educație - The Pedagogy of Care

  

Din când în când, educația se duce în direcția bună, tocmai citesc ceva despre „𝒕𝒉𝒆 𝒑𝒆𝒅𝒂𝒈𝒐𝒈𝒚 𝒐𝒇 𝒄𝒂𝒓𝒆” și despre cum, ca profesori, putem arăta că ne pasă, că suntem buni și empatici. Cred că, în aceste vremuri grele, o astfel de pedagogie e singura care ne-ar putea ajuta să ne reconectăm cu elevii și să facem educație cu .

Andy și Dennis despre starea de bine în școli

O nouă publicație, care tocmai a apărut, aparține unui nume pe care îl admir de multă vreme, Andy Hargreaves, și prietenului acestuia, Dennis Shirley, și este despre o temă despre care am scris și eu în acest an „Hai cu starea de bine în școală!”. 

Ideea principală este că  starea de bine a devenit și va continua să fie elementul cheie al oricărui sistem educațional, deoarece școala în ziua de azi nu mai este doar despre conținuturi și episoade (scurte, de altfel!) de SEL, ci despre a-i pregăti pe copii pentru o lume „ieșită din minți”, foarte provocatoare, a cărei față am început să o cunoaștem cu toții.

 „După 40 de ani de goană după numere tot mai mari, de la productivitatea muncii, la testele elevilor, ne aflăm azi în fața unei alte abordări privind lucrurile imprtante din viețile noastre. Un fel de doctrină  a prosperității și dezvoltării copilului ca întreg (whole-child), si nu doar a unor bucăți din el, cea cu cunoștinte, cea cu rezultate la teste și cea cu o slujbă bună. Prosperitate înseamnă să ai un scop în viață, să te simți împlinit și să fii o forță pozitivă, care aduce binele și în viața altora. ”

Starea de bine este o prioritate a momentului și a anilor care vor urma după pandemie, recunoscută de multe țări din lume. La noi, în afară de standardele și ghidul ARACIP din 2021, decidenții nu au făcut și nu fac nimic. Eu am scris o carte pe acest subiect și am lucrat până acum pe această temă cu peste 1500 de profesori din 30 de școli și voi continua să fac acest lucru și în anul viitor. Am format sute de directori care, pentru prima oară în România, au introdus în strategia lor ca obiectiv strategic creșterea stării de bine în școlile lor. Cum spun de atâta timp, reforma în educație e doar la firul ierbii și începe să se vadă, chiar dacă unii, care ar trebui să o încurajeze și să o susțină de sus, se fac că nu o observă. Gând bun!

 Avem de a face în prezent, chiar și în România, cu o avalanșă a conceptului de stare de bine în școli, unul  pe care îl promovez și eu masiv în cursuri și în publicații.

Andy și Dennis spun că „nevoia de well being a apărut  din presiunea a două miscari din educatie si societate – una haotică si nesigură a unui viitor necunoscut si una restrictivă și „controlatoare”, derivată din teste și standardizare, care au adus well being în față. Covid s-a adăugat acestor două presiuni și iată că starea de bine este și va fi o prioritate multi ani de acum înainte.”

Un an cu stare de bine în școli să avem! 

Trei ani azi

 Trei ani, azi, de #împreună pentru #stareadebineînșcoli. Am creat pagina de facebook Starea de bine în școală - AICI pe 16 decembrie 2018, într-un moment de stare de bine, pentru școlile care vor să se schimbe și să se reinventeze, adăugând în rețeta lor de succes și „well being”, pentru elevii și profesorii lor. Găsiți aici postări bazate pe analizele proprii și experiența personală în educație, dar și informație reieșită din studiile și experiența altor țări, pentru care „well being” nu este un moft, ci o temă de mare interes, prezentă deja în politicile educaționale și în procesele sistemice de transformare a educației.

Starea de bine este o prioritate a momentului și a anilor care vor urma după pandemie, recunoscută de multe țări din lume. La noi, în afară de standardele și ghidul ARACIP din 2021, decidenții nu au făcut și nu fac nimic. Eu am scris o carte pe acest subiect și am lucrat până acum pe această temă cu peste 1500 de profesori din 30 de școli și voi continua să fac acest lucru și în anul viitor. Am format sute de directori care, pentru prima oară în România, au introdus în strategia lor ca obiectiv strategic creșterea stării de bine în școlile lor. Cum spun de atâta timp, reforma în educație e doar la firul ierbii și începe să se vadă, chiar dacă unii, care ar trebui să o încurajeze și să o susțină de sus, se fac că nu o observă. Gând bun!

Monitorul EU despre starea de bine la noi

 

Ieri,  a fost dat publicității „Monitorul educației și formării 2021”, raportul pentru România. Am selectat referirile legate de starea de bine/ bunăstare.

 „În ultimii ani, bunăstarea elevilor a beneficiat de o atenție sporită la nivel de politici. 

Bunăstarea a fost integrată în noul cadru de asigurare a calității, care a intrat în vigoare în septembrie 2021. Cadrul definește bunăstarea ca fiind atitudinile predominant pozitive ale copiilor și tinerilor față de învățare, școală, cadre didactice și colegi. Acestea sunt determinate și influențate de factori individuali, familiali, școlari și comunitari. Măsurile luate de școli pentru a sprijini bunăstarea elevilor vor fi evaluate în cadrul evaluărilor externe efectuate de organismul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar (ARACIP)1. 

Școlile vor trebui, de asemenea, să reflecteze asupra acestor aspecte în autoevaluările lor. Printre măsurile recente de îmbunătățire a bunăstării la școală se numără orientările metodologice din 2020 pentru combaterea violenței și a bullyingului. Conceptul de bunăstare a fost, de asemenea, integrat în diferitele programe școlare din învățământul primar și secundar inferior, de exemplu, în cadrul dezvoltării personale, al competențelor sociale esențiale și al competențelor digitale (Palade et al, 2020). 

Cu toate acestea, în practică, conceptul a fost adoptat într-o măsură limitată în practicile și experiențele concrete de învățare. În învățământul superior, nu există o definiție oficială a bunăstării. Totuși, criteriile de evaluare legate de eficacitatea educației se referă la cerința ca universitățile să creeze un mediu de învățare favorabil pentru studenți și să răspundă așteptărilor, nivelului de satisfacție și nevoilor studenților în raport cu programul lor de învățare (ARACIS 2019).

Elevii români raportează un nivel mai scăzut de bunăstare decât colegii lor europeni. În
cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2018, aproape 34 % dintre tinerii români în vârstă de 15 ani au declarat că au fost afectați de fenomenul de bullying cel puțin de câteva ori pe lună. Acesta este unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, semnificativ mai mare decât media UE de 22,1 %. Elevii defavorizați au raportat o incidență mult mai ridicată decât colegii lor mai avantajați (39 %, comparativ cu 26,7 %). Performanța elevilor care au raportat acte de bullying a fost cu 40 % mai mică, echivalentul a aproximativ un an de școlarizare. În comparație cu media UE, de două ori mai mulți adolescenți români au absentat o zi de școală cel puțin o dată în perioada de două săptămâni înainte de a susține testul PISA (50 %, comparativ cu 25 %). 

În plus, aproape 45 % dintre elevii români au considerat că nu au sentimentul de apartenență la
școală, mai mult decât media din UE (35 %). ”

Pandemia a avut un impact negativ asupra elevilor români, cei care provin din medii
defavorizate fiind afectați în mod deosebit. Pandemia a agravat bunăstarea copiilor prin
limitarea accesului la servicii publice de bază, prin restricționarea socializării și prin reducerea veniturilor familiilor, în special în familiile defavorizate (World Vision, 2020). Pandemia de COVID-19 a dus la prelungirea perioadelor de închidere a școlilor2 și la trecerea la învățământul la distanță.

 

Teachers Wellbeing Index 2021

Meseria de cadru didactic este una dintre cele mai stresante, ceea ce duce, în multe ca­zuri, la situații în care profesorii suferă de sindromul burnout – epuizare mintală, emoțională și fizică.  

În acest sens, datele publicate de „Teachers Wellbeing Index 2021” sunt relevante, arătând o înrăutățire a sănătății mintale a profesorilor din UK:

• 72% dintre profesori sunt stresați; 
•  54% dintre profesori iau în considerare să re­nunțe la profesie; 
•  42% dintre profesori consideră că un efect nega­tiv îl are cultura organizațională a școlii; 
•  74% dintre profesori consideră că formarea iniți­ală nu i-a pregătit pentru a-și gestiona starea de bine; 
•  65% dintre profesori consideră că formarea ini­țială nu i-a pregătit pentru a aduce starea de bine în rândul elevilor;    
• 44% dintre profesori au semne de anxietate; 
• 70% dintre profesori consideră supraîncărcarea ca fiind principalul motiv care îi face să ia în calcul re­nunțarea la această profesie. 

Raportul poate fi citit AICI