1 Iunie

 

Mâine e 1 iunie, ziua copiilor și mă gândesc cât de puțin s-a făcut pentru ei în acest an greu, când mulți s-au confruntat cu anxietăți, cu tulburări psihice, cu probleme de sănătate, cu o stare emoțională care a fost departe de a fi una bună. 

 

Dacă nu au avut profesori cărora să le pese și părinți care să le fie aproape, să vorbească și să se joace cu ei, dacă nu au avut norocul să fie vizați de cele câteva ONGuri care au derulat proiecte de sprijin, acești copii au fost foarte nefericiți, în lipsa unor programe guvernamentale sau locale ample, care să îi cuprindă, în primul rând, pe cei din zonele dezavantajate, pe copiii pierduți prin satele sărace ale României. 

 

Starea de bine a copiilor, a elevilor, ar fi trebuit să fie prioritatea numărul 1, așa cum spun de mult timp și așa cum este ea în multe țări. În fine, deși e foarte târziu, poate facem ceva de acum încolo, la mulți ani pentru dragii noștri copii, gând bun!

( În fotografie e noul loc de joacă al N.A., o căsuță pentru ea, făcută în aceste zile de tatăl ei în grădină)

Un consilier în fiecare școală

Azi e #ziuapsihologului și mai spun o dată că avem nevoie de mult mai mulți consilieri școlari decât sunt în prezent. Ar fi bine să existe ( ar fi fost bine să fi existat în acest an școlar!) cel puțin un consilier în fiecare școală, care să îi ajute pe profesori și pe elevi să treacă peste obstacolele aduse de pandemie și să își păstreze starea de bine emoțională. În foarte multe țări, acești profesori au fost în centrul problemelor aduse de coronavirus, au verificat prin telefon dacă există echipamente și acces la internet, i-au ajutat pe părinți să treacă peste stres, au organizat sesiuni de relaxare pentru profesori, au sfătuit familiile cum să se organizeze pentru învățarea online, i-au sprijinit pe copiii care s-au confruntat cu probleme personale și școlare, au răspuns pe help lines personalului din școli și câte altele. Se discută despre mărirea numărului de consilieri de ceva timp și nu cred că este o problemă de nerezolvat, se poate face reconversie profesională, se pot organiza cursuri intensive de abilitare etc. Dacă vrem cu adevărat și lăsăm deoparte alte inițiative neprioritare cu care ne ocupăm timpul și ne apucăm de treabă, că de vorbe suntem sătui.

( biroul din grădină, azi )

Fii bine cu tine!

În webinariile mele despre starea de bine în școală, le spun profesorilor să aibă grijă de ei, să își pună singuri masca de oxigen și să urmeze în mod regulat cele 10 sfaturi pe care le-am gândit pentru ei, un mic ajutor pentru o stare fizică și emoțională bună. 

 

Le spun, de exemplu, să pună accent pe realizări și pe ce li se întâmplă bine în fiecare zi, să comunice pozitiv cu colegii și să își ia scurte pauze între ore și activități pentru a privi pe fereastră în grădina școlii, pentru a admira un apus de soare, pentru a se uita cum înflorește natura, pentru a asculta o melodie care le place sau pentru a citi o pagină dintr-o carte preferată. 

 

O săptămână cu stare de bine să aveți, gând bun!

(photo credits: Mândra Chic)

Săptămâna stării de bine

 

Iată-i pe unii dintre profesorii valoroși din această țară, inventivi, harnici, gospodari și recunoscători, uitați-vă ce bine arată școala și curtea lor! Mi-au transmis câteva poze, împreună cu un mesaj de suflet, care îmi dă putere să merg mai departe și să am speranță pentru educația din România. Au multe activități în aer liber, fac sport, citesc, vorbesc despre pasiunile și preocupările lor. Toate acestea se întâmplă la Scoala Gimnazială Slobozia Conachi din județul Galați.

Îmi mulțumesc și îmi spun că sunt în „săptămâna stării de bine” organizată în școala lor, activitate pe care am propus-o acum ceva timp în cadrul programului „Hai cu starea de bine în școală!” și despre care le vorbesc profesorilor în cursurile organizate pe această temă. Îi sfătuiesc să organizeze fie o „Zi a stării de bine”, fie „O săptămână a stării de bine”, în care să aibă activități pe această temă în fiecare zi - o zi a sportului și mișcării, o zi a alimentației sănătoase, o alta a bunătății sau a artelor, după cum gândește fiecare.

Gând bun, dragii mei!

Jurnalul stării de bine

În webinarul meu despre starea de bine în școală le dau școlilor și această idee, de a lucra la clasă cu un 𝒋𝒖𝒓𝒏𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒔𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒃𝒊𝒏𝒆 (un caiet frumos, cu o copertă pe care o putem personaliza, special cu acest rost, mai exersăm și scrisul de mână) pe care copiii să îl completeze, dacă vor, și din care, dacă doresc, pot împărtăși și colegilor ce au scris. 

Recent, am răspuns invitației dnei Ioana Tatar de la Twinkle Ro de a colabora pe această temă, așa că astăzi promovez un material de al lor, chiar un astfel de model de jurnal al stării de bine (poate fi completat și online, îl puteți descărca gratis de aici: https://www.twinkl.ro/.../starea-mea-de-bine-sptmn-dup...). Dacă preluați și veți folosi, dați de știre, gând bun!

O bucurie de vineri

photo credits: Școala nr.1 Mihai Viteazul Pucioasa

O bucurie de vineri, o întâlnire cu pucioșeni de-ai mei și profesorii unei școli vesele și colorate, cu o curte și o grădină îngrijite, cu muzică în pauze, pe care o aud din grădina mea, cu o directoare toată numai zâmbet și implicată în tot felul de proiecte, autoarea acestui afiș al evenimentului, pentru care îi mulțumesc.

 

Pentru că eu o țin pe a mea, cu 𝒔𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒃𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒔̦𝒄𝒐𝒂𝒍𝒂̆ și continui seria webinariilor pe această temă cu profesorii, cu speranța că vor face și decidenții ceva în acest sens. Toate studiile internaționale arată că este prioritatea 1 pentru sistemele de educație după anul de pandemie și sunt țări care se mișcă deja bine pe această temă. Am văzut asta în SUA și Marea Britanie, care, recent a alocat 19 milioane de lire sterline unor programe ce vizează sănătatea emoțională a elevilor. Spun și eu de ceva vreme că nu ar trebui să facem altceva decât să asigurăm calitatea lecțiilor și să ne preocupăm de starea de bine a profesorilor și a elevilor, prin diverse intervenții în școli.

 

Eu propun o abordare riguroasă la nivelul întregii școli, una asumată de conducere, care să îi provoace pe toți membrii comunității educaționale, profesori, elevi, părinți, să conlucreze pentru a schimba acele aspecte care au impact asupra stării de bine. Altfel, orice intervenție cu acest subiect rămâne punctuală și nesustenabilă și doar ni se va părea că aducem starea de bine în școală. Gând bun!

Confuzie de pilotare și... pilotaj

  

Am spus deja public și de mai multe ori că cele mai importante două aspecte de care să se ocupe în aceste vremuri toți cei implicați în educație, minister, inspectorate, școli, ONG-uri etc. , sunt calitatea lecțiilor pentru reintrarea în normal și starea de bine a profesorilor și a elevilor. În plus, avem de rezolvat recuperarea materiei pentru sutele de mii de elevi care nu au avut acces la școala online, avem examene de organizat după perioada grea de pandemie, e nevoie de un concurs altfel și eficace de directori.

Dacă în toată lumea civilizată se fac eforturi de recuperare a ceea ce nu s-a învățat în pandemie, dar, mai ales, se lucrează, prin tot felul de programe, pentru a asigura sănătatea emoțională și fizică a profesorilor și a elevilor, noi selectăm școli pilot.

În fine, poate că există motive să o facem și pe asta, dar nu e clar ce pilotăm, înțeleg că fiecare școală alege ce să experimenteze, pot fi „noi modele curriculare sau alte modalități de evaluare” sau orice altceva și mă tem că ne aflăm, din nou, într-o mare confuzie. Din ce știu eu, un program pilot este creat, descris și validat de specialiști și apoi implementat în școli, așa numite școli pilot, în care respectiva inovație propusă (aceeași în toate școlile) se întâmplă, este pusă în practică și este monitorizată și evaluată. În plus, punerea în practică a inovației este sprijinită cu intervenții de dezvoltare profesională și networking și este însoțită de activități de feedback și monitorizare, de măsurare a progresului, de atingere a indicatorilor de succes stabiliți anterior etc. Dacă experimentul va avea succes, se trece de la faza de pilotare, la cea de extindere la un nivel mai larg, chiar de scalare la nivel național. Așa că, nu mă miră reticența școlilor de a se înscrie ca pilot. Este și motivul pentru care am refuzat propunerea unui secretar de stat de a face parte din comisia care să se ocupe de selecția școlilor pilot.

(fotografia este cu o „pilotare” de-a mea din grădină, una reușită, pe care o să o „scalez” anul viitor, o floare specială, panseluța foarte, foarte neagră, pe care cred că mulți dintre voi nu ați mai văzut-o până acum

Învățarea în natură

Într-o lume în care copiii își petrec majoritatea timpului în interior, în fața computerului (o mamă îmi spunea deunăzi că a ieși afară la joacă cu alți copii a ajuns un fel de pedeapsă pentru fiica ei!), cele mai bune programe educaționale vor fi cele în care învățarea are loc în natură. Pe de altă parte, se consideră tot mai nepotrivită ideea de a învăța stând nemișcați ore în șir în bănci, în contextul în care s-a demonstrat că, atunci când ne folosim simțurile și corpul, creierul nostru funcționează mai bine.

Prin școlile în care se întâmplă să mai ajung sau pe la cursuri, le spun profesorilor să mai iasă din când în când din clase și să facă ore și afară, în pădure, în parc, pe deal, pe câmp, în grădina din spatele școlii, unde se poate. Cum ar fi să scrii o compunere despre toamnă într-o livadă cu meri, să înveți despre plante, gâze și flori nu din pozele din carte sau desenele de pe tablă, ci observându-le de aproape? Sau să desenezi în natură, să faci mișcare, să citești, să cânți, să vezi cum fenomene din fizică și chimie se întâmplă nu pe tablă, ci în viața reală?Cu un pic de imaginație și creativitate, până și matematică se poate face în natură, unii profi au îndrăznit.

 

Uite o imagine pe care am primit-o acum, în programul #toatășcoalacitește și care îmi place foarte, foarte mult - lectură în natură! Tocmai a început școala, câte lecții și activități în aer liber ați planificat? 

 

(photo credits: Ali Moraru, Școala Gimnazială ,,Regina Maria" Mănăstirea Casin, jud. Bacău)

Luna mai cu stare de bine

 Și toată luna mai va fi cu stare de bine în școli. Este un subiect de mare actualitate în lume, sunt multe țări care au dezvoltat și implementat politici educationale în domeniu. La noi se vorbeste încă foarte puțin despre asta și iată, că abia acum, avem primele webinarii din țară derulate în școli publice. Iar viziunea mea pe această temă, pe care o prezint școlilor cu care lucrez, o abordare la care țin și pe care nu aș vrea să o văd furată de alți „experți”, așa cum mi s-a mai întâmplat, este că a aduce starea de bine în școală înseamnă a transforma, a reinventa, a începe să faci reforma din interior. Consider că, sub umbrela unui program care să vizeze starea de bine a elevilor și a profesorilor, școlile pot desfășura un proces de schimbare profund ( a spațiului, a relațiilor de toate felurile, a organizării instituționale, a predării-învățării și evaluării, a culturii organizaționale etc.) care să le plaseze pe traiectoria unei educații moderne, adaptată nevoilor și așteptărilor noilor generații de copii, fie ele Z sau Alpha. 

Marțea viitoare voi fi în comuna Independența, într-o școală mică, dar inimoasă, cu forsiția la ferestre. De-abia aștept, gând bun!