A fi învățătoare e o stare de bine

fotografie din arhiva dnei învățătoare Georgeta Tătaru

Acum vreo doi ani, m-am „voluntariat” să fac o mică cercetare la firul ierbii despre oameni de școală cu vocație  din România. Urma să intervievez câțiva profesori, câte 3-4 elevi de la clasa lor și pe părinții acestora. Pentru că, din păcate, proiectul a luat un alt curs, nu am apucat să ajung decât la Vulcana Pandele, o comună din județul Dâmbovița. Cu mare bucurie ( pentru că, pe scurt, cam despre asta e vorba în educație, oriunde în lume 😊) am aflat de la Georgeta Tătaru, ”doamna Mioara”, învățătoare  la școala gimnazială din localitate, ce face ea pentru ca ai ei copii-elevi (majoritatea trăind în medii dezavantajate) să vină cu drag la școală și să progreseze:

• ”am grijă să nu plece niciun copil supărat de la școală”;
• ”uneori mergem să vedem mestecenii”;
• ”obiectivul meu principal e să îi fac pe copii să vină cu drag la școală”;
• ”în fiecare zi mă duc la ei cu ceva nou și, dimineața, când mă văd cu ei, mă întreabă: surpriza?”;
• ”uitați-vă, că poate am greșit, i-am învățat să îmi ceară explicații, să exerseze pe mine - să nu se lase călcați în picioare și nici să îi manipuleze pe alții”;
• ”le dau diplome pentru progres la citit, pentru inițiativă, pentru cel mai bun coleg și altele, căci eu cred că fiecare copil este bun la ceva ”;
• ”am inventat o oră de discuții, care nu e în orar - e un moment în ziua de vineri, la care nu pot să renunț, că nu mă lasă ei, facem un cerc în clasă, fiecare spune ce i-a plăcut în săptămâna care se încheie, ce a făcut bun, ce a fost mai puțin bun, cum s-a simtiț, fiecare spune când îi vine rândul”;
• ”îi învăț să aibă curaj să se autodepășească, să-și depășească condiția (cei mai mulți copii din clasa mea provin din familii sărace), le spun mereu că este esențial să fii cinstit și încerc să le formez capacitatea de a se adapta la situații noi.”

fotografie din arhiva dnei învățătoare Georgeta Tătaru

I-am întrebat, apoi, pe copii ce le place la doamna învățătoare și iată răspunsurile, cât un manual de pedagogie, căci despre asta e vorba în educație, cu ”ascultărețe” schimbăm școlile, restul sunt povești:

”Doamna este bună, e ASCULTĂREAȚĂ, dacă ne dă o fișă vine la fiecare și explică, dacă te bate cineva, ea rezolvă tot.Nu e grăbită, cu cât noi nu știm, ea stă mai mult, mai mult” (Radu).

”E deșteaptă, e frumoasă, poartă ochelari doar când citește, răbdătoare, adică nu ne forțează, când nu înțelegi, o întrebi, se poartă frumos cu noi, te duci cu drag la școală, eu n-am avut nicio absență din clasa 1 până acum” (Dani).

”Ne explică tot ce nu înțelegem, când ne încurcăm ne ajută, este o fire amuzantă, face joculețe cu noi unde nu înțelegem, ca să ne fie mai pe înțeles” (Maria).

”E bună cu noi, muncește cu noi, ne învață, nu ne lasă la greu, ne explică, e o învățătoare foarte muncitoare cu noi” (Daria).

fotografie din arhiva dnei învățătoare Georgeta Tătaru

Când i-am întrebat pe părinți ce apreciază la învățătoarea copiilor lor, mi-au spus că ea” predă ca și cum ar copilări odată cu ei”.

Și că: ”lui Daniel îi place că învață jucându-se, explică pe înțeles, are timp pentru noi, părinții, ne ducem la școală și stăm de vorbă, nu zice că s-a terminat programul” (mama lui Daniel).

Și că: ”Daria nu pleacă nelămurită de la școală, doamna e sinceră, grijulie, niciodată nu ne respinge, pentru că știe că venim la școală cu o problemă” (mama Dariei).

Și că: ”doamna Mioara e prietena copilului meu, discută cu ei liber, despre toate” (mama lui Radu).

Și că: ”atunci când avem ședința e o bucurie, ne place de doamna că e vioaie, ne spune despre teme, evaluări, serbări, suntem foarte bine informați despre ce se întâmplă în clasă, ne-a ridicat moralul ca părinți și am văzut cum copiii noștri progresează” (mama Dariei).

Și toate acestea se întâmplă pentru că doamna învățătoare Mioara Tătaru pleacă în fiecare zi la școală cu acest gând în minte: ”a fi învățătoare e o stare de bine, pe care o creez și pe care mi-o creez; stăm zilnic cel puțin patru ore cu copiii, de ce să nu le facem frumoase. ”

(Pentru că mâine e Ziua Educației, am pus azi cap la cap trei texte postate mai demult pe acest blog și dedic articolul de mai sus miilor de profesori care, în ciuda greutăților de tot felul și nesprijiniți de aproape de nimeni, își fac treaba așa cum trebuie în școlile în care lucrează.)