marți, 28 septembrie 2021

Ce se pilotează cu bani din PNRR - mai nimic

 Am spus deja public și de mai multe ori că cele mai importante două aspecte de care să se ocupe în aceste vremuri toți cei implicați în educație, minister, inspectorate, școli, ONG-uri etc., sunt calitatea lecțiilor pentru reintrarea în normal și starea de bine a profesorilor și a elevilor. În plus, avem de rezolvat recuperarea materiei pentru sutele de mii de elevi care nu au avut acces la școala online, avem  de îmbunătățit calitatea predării online și  modul în care profesorii lucrează cu pedagogia digitală, avem examene de organizat bine în această perioada grea de pandemie și multe altele.


Dacă  în toată lumea civilizată se fac eforturi de recuperare a ceea ce nu s-a învățat în pandemie, dar, mai ales, se lucrează, prin tot felul de programe, pentru a asigura sănătatea emoțională și fizică a profesorilor și a elevilor, noi, în această perioadă, nu am avut altceva mai bun de făcut decât să selectăm școli pilot.

În fine, poate că au existat motive să o facem și pe asta ( deși am avertizat și eu, și alții că nu este în regulă) și s-a făcut, avem 6 școli pilot a căror funcționare este reglementată prin ordine ale  MEN din 31 august 2021. Ce cred că este însă de neiertat  este modul greșit în care este gândită această pilotare, care nu este de fapt pilotare, din moment ce  fiecare școală alege ce să experimenteze ( acest lucru explică și reticența școlilor de a se înscrie ca pilot și este și motivul pentru care am refuzat propunerea unui secretar de stat de a face parte din comisia care să se ocupe de selecția școlilor pilot).

Din ce am citit și experimentat de-a lungul anilor, din ce spune literatura de specialitate, un program pilot este creat, descris și validat de specialiști, de cercetare și apoi este implementat în școli, așa numite școli pilot, în care respectiva inovație propusă (ACEEAȘI în toate școlile, una foarte importantă, a cărei existență în sistem este considerată prioritară) se întâmplă, este pusă în practică și este monitorizată și evaluată. În plus, punerea în practică a inovației este sprijinită cu intervenții de dezvoltare profesională și networking și este însoțită de activități de feedback și monitorizare, de măsurare a progresului, de atingere a indicatorilor de succes stabiliți anterior etc. Dacă experimentul va avea succes, se trece de la faza de pilotare, la cea de extindere la un nivel mai larg, chiar de scalare la nivel național. 

Aș fi acceptat  ( deși nu este validată de cercetare și este neclară) și ar fi fost mai  binevenită pilotarea  DE CĂTRE TOATE ȘCOLILE PILOT a ceea ce propune Marian Staș, ministerul validând această propunere prin organizarea pilotării. Nu avem așa ceva, ci avem o serie de inițiative ale unor școli, nevalidate de nimeni, niște schimbări la nivel de program de studiu, orar, portofoliu în loc de teze, rapoarte de evaluare, fișă de competențe, blended learning.

Iată ce vom pilota noi începând cu acest an școlar și timp de 4 ani, iată care sunt marile inovații de care are nevoie sistemul nostru de educație, iată pe ce se vor cheltui bani buni din PNNR:

Școală pilot 1 – Colegiul „Gh. Lazăr” din București (info preluată din ordinul nr.5 158 din 31.08.2021)

„1.programul de studiu să poată fi organizat în conformitate cu nevoile identificate (semestrul I - 20 de săptămâni, semestrul al II-lea - 14 săptămâni), menținând numărul minim de săptămâni/an și numărul minim de ore pe disciplină, și programul de studiu să poată fi organizat în alternanță cu prezență fizică și prezență online;”

Școala pilot 2 - Școala „Ion Neculce” din Iași ((info preluată din ordinul nr.5 159 din 31.08.2021)

„1.la sfârșitul fiecărei clase din ciclul primar evaluarea dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor față de învățare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an școlar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

2.  în învățământul secundar inferior, la fiecare unitate de învățare, 25% din nota acordată va reflecta lucrarea practică a elevului;

3.  la clasele I-IV se va acorda un singur calificativ semestrial la fiecare disciplină de studiu, însoțit de rapoarte (narative) de evaluare lunară/semestrială/anuală (aprecieri descriptive/narative privind nivelul de însușire a cunoștințelor, nivelul dobândirii competențelor în diferite contexte de învățare);

4. pentru clasele I-IV rezultatele evaluării se vor consemna în raportul de evaluare lunar, semestrial și anual și în catalog sub forma calificativului semestrial, conform pct. 3;

5. la nivelul primar rezultatele evaluării se vor comunica în mod obligatoriu elevilor și se vor trece în raportul de evaluare de la finalul anului școlar, în rapoartele de evaluare semestriale (două rapoarte) și în rapoartele de evaluare intermediare (lunar sau în funcție de specificul clasei, modalitățile de organizare a conținuturilor în funcție de organizarea internă a activității la nivel de unitate școlară/clasă și în funcție de nevoile de comunicare școală-familie) de către cadrul didactic care le acordă. La nivel gimnazial, lucrările scrise sunt însoțite de un raport de evaluare/fișe de evaluare individuale ce se discută cu elevii. La nivel gimnazial, numărul notelor va fi egal cu numărul unităților de învățare la care se face evaluare, dar nu mai mic de numărul orelor prevăzute săptămânal la disciplina respectivă;”

Școala pilot 3 - Școala „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare(info preluată din ordinul nr.5 160 din 31.08.2021)

„1. programul de studiu să poată fi organizat în alternanță cu prezență fizică și prezență online;

2. să poată fi folosite ca instrumente de evaluare și rapoartele anuale prin care se stabilește nivelul de formare și atingere a competențelor.”

Școala pilot 4 - Școala nr.1 Curcani  (info preluată din ordinul nr.5 161 din 31.08.2021)

„1. adaptări curriculare pentru învățare în sistem blended learning,

2. lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise - teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului.”

Școala pilot 5 - Școala Gh. Vernescu din Râmnicu Sărat ((info preluată din ordinul nr.5 162 din 31.08.2021)

„1. asigurarea flexibilizării programului, implementării unui orar modular, organizării activităților pe ateliere/cluburi și asigurarea pauzei pentru masa de prânz;

2.lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise - teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului;

3.  pentru evaluarea competențelor lingvistice să se elaboreze o fișă de competențe lingvistice conform descriptorilor Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, cu obligativitatea notării pentru fiecare disciplină de studiu;

4. în vederea asigurării notării colaborative pe ariile de învățare prevăzute în cererea înregistrată la Ministerul Educației cu nr. 30.608 din 5.07.2021, cu obligativitatea notării pentru fiecare disciplină de studiu.”

Școala pilot 6 - Școala româno – finlandeză din Sibiu ((info preluată din ordinul nr.5 163 din 31.08.2021)

„1.in vederea implementării programului-pilot astfel încât programul de studiu să poată fi organizat în conformitate cu temele propuse și să respecte curba de efort a elevilor, menținând numărul minim de săptămâni/an și numărul minim de ore pe disciplină,

2. în vederea implementării programuluipilot se aprobă folosirea unor materiale alternative potrivite cu temele propuse, urmărindu-se formarea competențelor (naționale) la nivel de discipline.”

Sunt foarte multe întrebări legate de această pilotare, conținuturile ei și banii care le vor fi alocați prin PNRR ( unele școli nici nu au nevoie de resurse, de exemplu, cele care fac schimbări în ceea ce privește programul de studiu) și sper ca cei responsabili cu organizarea ei să dea și socoteală la un moment dat. 

Sunt uimită că nu există decât puține reacții din partea experților, a universităților de profil, a pedagogilor, a ONG-urilor și a altora care, altfel, se bat cu pumnii în piept că se jertfesc pe altarul educației.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu