Educația în programul de guvernare al noului executiv(1)

 

Citesc capitolul dedicat educației din programul de guvernare pentru a vedea ce au conceput patru partide timp de o lună și ce ne așteaptă în viitorii patru ani. Iată câteva observații la cald:

      1. nu mi se pare un program prea „muncit”, nu vine cu nicio abordare revoluționară, conține multe vorbe frumoase și prea puține soluții, din cele care ne arată „cum facem noi chestia asta”.

      2.  se dorește ca „până în 2030 rata abandonului școlar să nu depășească media europeană”.

Care este situația în prezent? Avem în prezent o rată de 16,6% a abandonului școlar (de fapt, a părăsirii timpurii a școlii), cea mai mare din UE, media UE fiind în prezent de 9,5%. Ritmul scăderii acestei rate a fost în România următorul: de la 18,2 % în 2019, la aproximativ 16,5–16,6 % în 2023, deci cam 2% în 4 ani. Le doresc succes decidenților de a avea performanța unei creșteri de 7% în 5 ani, personal, mă îndoiesc că va fi posibil.

c.  3. extinderea școlilor pilot ar fi o idee bună, dacă am ști să profităm la maxim de aceste fonduri acordate prin PNRR(200 000 Euro/ școală, 1 milion Euro/ consorțiu de școli) și le-am acorda pentru a fi pilotate schimbări de esență, reieșite în urma unei cercetări ce impune o pilotare, adică un grup de școli introduc aceeași intervenție, se vede impactul și, dacă e bun, se extinde. La noi, pilotarea are alt sens, nu acela de a verifica dacă rezultatele unei cercetări/ teorii sunt bune, ci de a da posibilitatea școlilor să experimenteze diverse idei, apărute la nivelul școlilor, despre care nu știm cât sunt de relevante și necesare, în ideea că școlile respective vor evolua și se vor transforma, asta în contextul în care nu există în funcțiune  mecanisme de monitorizare și evaluare. Noi avem azi 51 de școli care au primit/ vor primi granturi substanțiale pe ce au dorit respectivele școli să facă. Nu le-aș numi școli pilot, ci școli care experimentează o idee. Mi se pare că acest program a fost prost gândit din start, iar banii mulți care vor fi investiți în el ar fi putut fi utilizați pe pilotări relevante la nivel național, de exemplu „școală după școală” în zone dezavantajate, dezvoltarea gândirii critice la nivel de școală, management modern de școli, starea de bine la nivelul școlii, plan-cadru flexibil  etc.

         4. se menționează „dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17.” În prezent, primăriile din zone dezavantajate nu au fonduri de cheltuit pe acest program, care este una dintre măsurile de reducere a abandonului școlar, iar agenții economici nu cred că pot susține un astfel de program unitar, la nivel de țară și pe termen lung. După cum știți, mă preocupă programul ȘDȘ și am contribuit la un studiu realizat de MEN și Banca Mondială ce a analizat impactul unei măsuri de finanțare de la bugetul de stat a programul ȘDS (masă caldă, teme și activități de dezvoltare personală), studiu care include toate datele și estimările necesare guvernului pentru a introduce acest program. Ce e de făcut e de scos din sertarul ministerului respectivul studiu.