Reggio Emilia, din nou, de 23 februarie

 

Ziua de 23 februarie e și despre Loris Malaguzzi, creatorul modelului educațional de educație timpurie Reggio Emilia, care ne spune că, atunci când realizează sarcini de lucru sau când se joacă, copiii au 100 de căi de a gândi și învăța. Acestea sunt considerate a fi limbaje simbolice, care includ desenul, sculptura, pictura, modelajul, scrisul, vorbirea, mișcarea, cântecul, arta dramatică etc. Sunt căi de comunicare prin care copiii învață și prin care își exprimă cunoștințele și emoțiile. Cele 100 de limbaje reprezintă numeroasele fațete ale potențialului unui copil, abilitățile lui de a se minuna și de a investiga. Cele 100 de limbaje ne amintesc de faptul că există multiple căi de a vedea și multiple căi de a fi.

Extraordinara lecție a lui Malaguzzi (23.02.1920 - 30.01.1994), adresată educatorilor din toată lumea, e sintetizată în celebrul text ”Invece il cento c’e”, un adevărat manifest pentru reformarea acelor grădinițe și școli care le fură copiilor 99 din cele 100 de limbaje prin care aceștia se pot exprima. În imagine e traducerea textului, pe care am făcut-o în 2014.

Am vizitat grădinițe în sistem Reggio Emilia din Italia și din Spania, am participat la ateliere de formare, am analizat acest sistem de educație și l-am prezentat pe blog de-a lungul anilor. Undeva, în 2013, am scris pentru CCD DB trei curricula de formare a cadrelor didactice, intitulate „Noi abordări ale educației timpurii în grădiniță”, „Cunoașterea copilului și relaționarea în educația timpurie” și „Grădinița și comunitatea –pentru o pedagogie a relațiilor”, cursuri acreditate de ME, urmate de sute de educatoare din DB, MS, AB, SV, PH, BT, cu suporturi de curs pe care le-am realizat împreună cu experți italieni din Reggio Emilia, vestita Carla Rinaldi, colaboratoare apropiată a lui Loris Malaguzzi, Elena Giacopini, Antonia Ferrari și alții. Am coordonat realizarea a 12 studii de caz pe subiectul abordării educaționale Reggio Emilia:

1. diferitele forme de gestiune

2. organizarea grădinițelor

3. educatorul, atelieristul și pedagogul în cămine și grădinițe

4. formarea personalului didactic: valori și strategii

5. arhitectura și pedagogia în dialog, copii, spații, relații

6. imaginea copilului și teoria celor 100 de limbaje

7. predarea și învățarea: ce fel de relație

8. observare, interpretare, documentare

9. construind comunitatea: participarea familiilor între oraș și școală

10. diferențele în dialog

11. grădinița și experiențele privind continuitatea cu școala primară

12. limbajul mâncării, alimentația în grădinițe și în școală, principii de nutriție, dieta echilibrată, educația descoperirii gustului.

A fost, poate, cel mai greu proiect în care am fost implicată, am muncit enorm, împreună cu o echipă bună de management, dar satisfacțiile au fost mari. Dacă aș fi avut resurse financiare suficiente, mi-ar fi plăcut să înființez o grădiniță de inspirație Reggio, e unul dintre visurile neîndeplinite. Și acum am în minte minunățiile văzute în Italia, las aici câteva fotografii de acum cincisprezece ani.

De Ziua Națională a Lecturii

 

Am fost azi invitată de Corint Educaţional la o întâlnire cu un titlu foarte frumos, „Puterea cuvintelor. O zi pentru lectură”, dezbatere care a primit multe inimioare la final

. Onorată de compania colegilor de panel, am prezentat programul național „Toată școala citește”, pe care l-am creat în 2019, am vorbit puțin și despre cartea mea de la Corint „Hai cu starea de bine în școli!” și am insistat pe ideea că nu este de ajuns să citim, ci este extrem de important 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐠𝐞𝐦 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐦 și am prezentat câteva metode de folosit la clasă atunci când avem activitate de lectură.

De exemplu, î̳n̳a̳i̳n̳t̳e̳ ̳d̳e̳ ̳l̳e̳c̳t̳u̳r̳ă̳, îi întrebăm pe copii ce știu despre subiectul textului, le cerem să facă predicții pe baza unor imagini sau a titlului cărții sau îi îndemnăm să creeze un paragraf folosind câteva cuvinte cheie. Apoi, ̳î̳n̳ ̳t̳i̳m̳p̳u̳l̳ ̳l̳e̳c̳t̳u̳r̳i̳i̳, putem folosi metode precum jurnalul reflexiv, citirea cu opriri și predicții, SINELG (marcarea textului cu simbolurile ✓ știam, – contrazice ce știam, ? neclar) etc. La f̳i̳n̳a̳l̳u̳l̳ ̳l̳e̳c̳t̳u̳r̳i̳i̳, se poate face o diagramă Venn, se completează un tabel de genul Știu/ Vreau să știu/ Am învățat, copiii pot desena un fragment sau un personaj care le-a plăcut, pot dezbate un subiect, pot rezolva o problemă pe baza informației din text, pot scrie un scurt eseu sau pot viziona un film creat pe baza textului citit.

Când eram directoare de școală, prin anii 2000, primeam profesori din țară care asistau la astfel de lecții construite după modelul cadrului ERR (evocare, realizarea sensului, reflecție) dezvoltat prin proiectul american „Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice” și le prezentam metodele descrise mai sus, care se pot utiliza pentru orice disciplină de studiu. Înțeleg că ideea s-a reluat și în prezent, se numește acum „o lecție bună”, dar e tot cu cadrul ERR pentru care sper că asociația care derulează programul a primit de la autorii cadrului și ai metodelor dreptul de utilizare.

Mulțumim celor peste 1000 de participanți la întâlnirea de azi și felicitări, Corint, pentru comunitatea pe care ați creat-o în jurul editurii!

„Nobelul” pentru educație 2026 ajunge în India

Tocmai a fost anunțată câștigătoarea a Global Teacher Prize 2026, o inițiativă a Varkey Foundation în colaborare cu UNESCO. Câștigătoarea premiului de 1 milion de dolari este Rouble Nagi, o educatoare vizionară din India, dedicată facilitării accesului la educație pentru cele mai marginalizate comunități. 

În ultimele două decenii, ea a înființat peste 800 de centre de învățare în mai mult de 100 de comunități și sate defavorizate, pictînd ziduri abandonate și transformându-le în murale educaționale interactive, care stârnesc curiozitatea și implicarea copiilor.

În ultimele două decenii, Rouble a contribuit la integrarea a peste un milion de copii în sistemul formal de educație prin utilizarea artei. Ea a fost selectată dintre peste 5.000 de nominalizări și aplicații din 139 de țări. 

Prin organizația sa, Rouble Nagi Art Foundation (RNAF), ea a înființat peste 800 de centre de învățare în întreaga Indie – spații sigure și inspiraționale în peste 100 de comunități, unde copiii care nu au frecventat niciodată școala pot începe un proces de învățare structurată și pot fi reintegrați în educația de masă. Centrele oferă, de asemenea, sprijin copiilor deja înscriși la școală, prin educație remedială, siguranță emoțională și activități creative.

Un element central al activității lui Rouble este conceptul său inovator de „Ziduri vii ale învățării”. Ea transformă ziduri abandonate în murale interactive în aer liber, care „predau” matematică, științe, igienă, istorie, educație ecologică și responsabilitate socială. Aceste murale nu sunt simple opere decorative, ci săli de clasă în aer liber, care atrag copiii către învățare, implică părinții și transformă cartiere întregi în parteneri ai educației.

Sunny Varkey, fondatorul Global Teacher Prize, GEMS Education și al Varkey Foundation, a declarat:

„Rouble Nagi reprezintă tot ce este mai bun în profesia de profesor – curaj, creativitate, compasiune și o credință neclintită în potențialul fiecărui copil. Aducând educația în cele mai marginalizate comunități, ea nu doar că a schimbat vieți individuale, ci a întărit familii și comunități întregi. Munca ei ne reamintește că profesorii sunt cea mai puternică forță pentru progres în lume.”

Stefania Giannini, director general adjunct UNESCO pentru educație, a declarat:

„Felicitări, Rouble! Acest moment ne reamintește un adevăr simplu: profesorii contează. UNESCO este onorată să se alăture Global Teacher Prize în celebrarea unor profesori ca tine, care, prin răbdare, determinare și credință în fiecare elev, ajută copiii să ajungă la școală – un gest care poate schimba cursul unei vieți. Acest lucru confirmă dreptul de a învăța, de a visa și de a construi un viitor plin de posibilități.”

Rouble călătorește mult în toată India, lucrând direct cu copiii din centrele de învățare și mentorând profesorii care le coordonează. Ea a recrutat și instruit peste 600 de educatori, voluntari și angajați, creând un model scalabil care răspunde nevoilor copiilor din respectivele comunități.

Sălile ei de clasă funcționează adesea în cele mai dificile condiții, marcate de sărăcie, muncă infantilă, căsătorii timpurii și lipsa infrastructurii de bază. În loc să vadă aceste realități ca obstacole, Rouble construiește educația în jurul vieții reale: programe flexibile pentru copiii care muncesc, învățare practică folosind materiale reciclate și competențe utile care aduc valoare imediată familiilor. Ca rezultat, programele sale au redus abandonul școlar cu peste 50% și au îmbunătățit semnificativ menținerea copiilor în sistemul educațional pe termen lung.

Rouble intenționează să folosească premiul de 1 milion de dolari pentru a construi un institut de formare profesională, care va oferi gratuit cursuri de competențe profesionale și alfabetizare digitală, cu scopul de a transforma șansele de viață ale altor milioane de copii și tineri marginalizați.

Pe lângă activitatea sa educațională, Rouble este și o artistă recunoscută internațional și un pionier al regenerării urbane. Prin Rouble Nagi Art Foundation și Rouble Nagi Design Studio, a creat peste 850 de murale și sculpturi și a expus în mai mult de 200 de expoziții în întreaga lume. Membră a India Design Council, a fost prima artistă invitată să expună la Muzeul Rashtrapati Bhavan, iar lucrările sale fac parte din colecția permanentă a Președintelui Indiei. Printre distincțiile primite se numără Jijamata Award, GR8 Award, MAP Noble Artist Award și HELLO! Urja Award (sursa textui este pagina Global Teacher Prize)

Felicitări, Rouble! 

Cancelaria „altfel” cu numărul 24

Cancelaria „altfel” cu numărul 24 se află la Liceul Tehnologic „Victor Mihăilescu Craiu din Belcești, județul Iași. 

Este o campanie care îmi place foarte mult, pe care am lansat-o în 2018, o mișcare care transformă spațiul școlii într-un mediu prietenos și pentru profesori.

O dezbatere mai mult decât necesară

Mă bucur că a început și la noi dezbaterea privind accesul copiilor la rețelele sociale, e un subiect de o importanță majoră, dar zic că e nevoie mai întâi să ne documentăm și să ne informăm pe această temă și să lăsăm specialiștii să vorbească despre subiect.

Avem azi un punct de vedere al unei cercetătoare în domeniu (mulțumim, EduPedu !) și propunerile pe care doamna conferențiar universitar Diana Tăut le avansează:

- limitarea totală sau interzicerea totală sub 12 ani;

- între 12 și 15 ani accesul ar trebui să fie condiționat explicit de acordul părinților;

-tragerea la răspundere a marilor companii, astfel încât setările să fie restrictive, conținuturile să fie filtrate, timpul pe care pot să-l petreacă pe rețele restricționat, iar indicatorii sociali, precum like-uri, share-uri, câte vizualizări ai pe o anumită postare etc. să fie dezactivate.

Aș adăuga și eu rolul educației pentru dezvoltarea gândirii critice a copiilor, astfel încât să fie capabili să discearnă și să selecteze informația care le este necesară. Orice interdicție care nu este cuplată cu eforturi ce țin de educație are șanse scăzute de izbândă.

Am lucrat cu Chatgpt și am realizat următoarele liste de avantaje și dezavantaje ale interzicerii accesului la rețele sociale de către copii:

AVANTAJE

Protejarea sănătății mintale (mai puțină anxietate, depresie, stres)

Reducerea dependenței de ecrane și scrolling excesiv

Limitarea expunerii la conținut inadecvat (violență, pornografie, ură)

Scăderea cazurilor de cyberbullying și hărțuire online

Îmbunătățirea concentrării și a rezultatelor școlare

Încurajarea relațiilor reale și a activităților offline

Protejarea copiilor de manipulare, reclame agresive și dezinformare

Creșterea siguranței online (mai puține riscuri de grooming)

Responsabilizarea platformelor de social media

Sprijin clar pentru părinți printr-un cadru legal

Mai mult timp pentru somn și odihnă

Dezvoltare emoțională mai sănătoasă la vârste mici

DEZAVANTAJE

Copiii pot ocoli interdicția prin conturi false, VPN sau folosirea conturilor altor persoane.

Verificarea reală a vârstei utilizatorilor este dificilă și uneori ineficientă.

Există riscul de excludere socială față de colegii care folosesc rețelele sociale.

Poate fi limitată dezvoltarea competențelor digitale și media ale copiilor.

Problema se poate muta pe alte platforme, precum jocuri online sau aplicații de chat.

Interdicția poate înlocui educația digitală, în loc să o completeze.

Aplicarea legii este dificilă și costisitoare pentru stat și pentru platforme.

Există riscul unui control excesiv sau al supravegherii digitale.

Măsura nu ține cont de diferențele de maturitate dintre copii.

Poate reduce autonomia și simțul responsabilității la adolescenți.

Pot apărea tensiuni între copii și părinți din cauza restricțiilor.

Accesul la comunități online educative sau de sprijin poate fi limitat.

Nu e deloc ușor să elaborezi o reglementare pe acest subiect, mai ales că suntem o țară fără forța necesară de a pune presiune pe marile companii din spatele rețelelor. Dar, în fine, bine că a ajuns subiectul și pe agenda publică, suntem mult în urmă față de alte state și pe această temă.

Interviul dnei Tăut e AICI , chiar e de citit.