Flipped classroom, învățare inversată, pe dos

Flipped classroom, un fel de „învățare pe dos” (cum i-am spus în 2015, când am introdus metoda în România - https://ancatirca.blogspot.com/2015/01/flipped-classroom-invatare-pe-dos.html) sau învățare inversată sau clasă inversată, este un concept  revoluționar, aflat sub umbrela a ceea ce numim blended learning. A apărut în anii 1993-2000, când Lage, Platt și Treglia au publicat o lucrare intitulată "Inverting the Classroom: A Gateway to Creating an Inclusive Learning Environment.  Khan Academy a avut și ea o contribuție semnificativă la dezvoltarea metodei.

 În multe țări, metoda a început să se extindă, ajungându-se și la situații în care o școală întreagă să fie organizată pe modelul flipped classroom, așa cum este liceul Clintondale de lângă Detroit. Acest liceu cu probleme de absenteism și abandon școlar a devenit o școală bună pentru că directorul, Greg Green, a avut o idee inovatoare și și-a asumat și riscul introducerii ei în instituția pe care o conducea. Inspirându-se din propriile practici de antrenor de baseball (vizionarea cu elevii de materiale video înregistrate de la meciuri și antrenamente pentru a observa greșelile și a găsi soluții de îmbunătățire), Green a introdus flipped classrooms, reușind ca în 2011 să fie prima școală din SUA complet transformată în această direcție. Ca urmare a acestei schimbări, au crescut foarte mult atât frecvența, cât și scorul la testele de evaluare și procentul de admitere în universități.

Greg Green povestește despre această experiență de succes în videoul de mai jos: 

Pe scurt,  flipped classroom este un mod de învățare de tip blended learning, care constă în următoarele:

• se înlocuiește metoda clasică de învățare – în care profesorul predă lecția în sala de clasă și le dă elevilor teme pentru acasă, cu un mod de lucru conceput exact invers și bazat pe tehnologie;

• profesorul pregătește un video, o prezentare powerpoint, orice alt fel de material cu conținuturile pe care vrea să le transmită și le trimite acasă elevilor;

• elevii  vizionează  acasă prezentarea video a conținutului lecției sau un power point sau orice alt fel de material trimis și realizat de către profesor;

• elevii comunică online cu colegi și profesori pentru clarificări privind conținutul primit;

• a doua zi, la școală, în clasă, la ora de curs, elevii se întâlnesc și întreabă, discută și lămuresc cu profesorul  conceptele prezentate, aplică ce au învățat în situații noi, de viață reală, își fac practic temele, dar nu singuri, ci în colaborare cu ceilalți.

Un astfel de mod de învățare trece accentul de pe profesor pe elev și îi oferă cadrului didactic șansa de realiza învățare diferențiată și a de a lucra eficace cu grupuri de elevi cu abilități mixte. 

Cei 4 piloni ai acestui mod de învățare sunt:

1. Un mediu flexibil - spațiul clasei și flexibilitate privind timpul de învățare și evaluarea.
2. O nouă cultură a învățării - profesorul nu e singura sursă de informații, elevii construiesc conținuturi.
3. Conținut cu sens - creat de profesor și elevi.
4. Educator profesionist - care e la dispoziția elevilor și colaborează cu colegii săi.
 

Cercetarea a evidențiat o serie de avantaje ale învățării inversate, printre care se numără:

•   include mai multe forme de învățare – pe baza unor materiale vizuale, rezolvarea de probleme, conversația, adresarea de întrebări  etc.;

• este foarte potrivită pentru situații când învățarea online devine singura soluție – depărtarea de școală, zone izolate, vremuri de pandemii etc.;

• crește gradul de responsabilizare al elevilor, care sunt direct implicați în propria învățare;

• interacțiunea și relaționarea puternice între profesor și elev.

Există (și așa și trebuie!) și critici ai cestei metode, care menționează următoarele:

•  existența unui decalaj  digital (digital divide) între copii, cauzat de faptul că nu toate familiile au acces la tehnologie în afara mediului școlar;

• prea mult timp petrecut de către copii la calculator, într-o epocă în care interesul acestora pentru tehnologii este deja foarte mare;

• lipsa calității prezentărilor lecțiilor oferite online de către profesori, care poate conduce la neînțelegerea unor conținuturi de către elevii care analizează materialul acasă;

•  timp mai mult alocat de către profesori pregătirii lecțiilor – realizarea de videos, prezentări power point etc.

Prin urmare, cum se zice, ”good teaching comes in many forms”, iar flipped  classroom poate fi o soluție la îndemână pe care o recomand profesorilor  în această perioadă, când pandemia impune noi modalități de a-și desfășura lecțiile. Consider însă că e nevoie ca ea să fie cunoscută de profesori, să fie explicată și înțeleasă, astfel încât să se dovedească o modalitate de învățare de succes, și nu doar o schimbare de dragul schimbării.

Pentru a vedea cum funcționează concret într-o școală  această metodă, vă invit să vizionați acest video:

Un ghid pentru anul școlar 2020-2021

Acum câteva zile a apărut acest ghid pentru anul școlar 2020-2021, despre învățarea mixtă în școală, o publicație a Comisiei Europene, scrisă în consultare cu reprezentanții ministerelor educației. Sunt prezentate oportunitățile și provocările pedagogice ale acestui model de învățare și 8 domenii și factorii cheie pe care decidenții și școlile ar trebui să le aibă în vedere, cam aceleași pe care le-am identificat și eu într-o postare anterioară, în care spuneam ce aș face dacă aș fi directoare de școală:

1. Leadershipul școlii (cultură colaborativă, sprijin, colaborare la nivel local și național etc.).
2. Legislație pentru sprijinirea luării deciziilor (autorizarea unui astfel de model de învățare etc.).
3. Gestionarea învățării în școală și la distanță pentru toți elevii (orar, acces la tehnologie, spații etc.).
4. Rolul profesorului, competențele și condițiile de muncă (inovare, asumarea de riscuri, sprijin acordat elevilor, reflecție, dezvoltare profesională, schimb de bune practici. etc.)
5. Evaluarea elevilor (transparență, echitate, diversitate, flexibilitate etc.).
6. Starea de bine a personalului și a elevilor (identificarea cauzelor de stres și anxietate, măsuri etc.).
7. Colaborare și comunitatea școlară (comunicare, colaborare între profesori, cu părinții, cu membrii comunității etc.).
8. Asigurarea calității, cu evaluare și feedback (instrumente de monitorizare și evaluare etc.).

Publicația poate fi citită AICI.

Blended learning, de la toamnă

Mă gândeam azi, stând în grădină, că, dacă aș (mai) fi directoare de școală, m-aș pregăti și  mi-aș pregăti în această vară școala pentru blended learning, pentru că e tot mai clar că, sub o formă sau alta, aceasta va fi modalitatea de lucru cea mai utilizată în anul școlar viitor, adică un amestec de învățare față în față cu învățare online. Ce aș face?

Aș citi tot ce se poate din ce s-a scris pe această temă, inclusiv despre flipped classroom, project based learning, modelul „rotirea în centre de învățare” etc.

M-aș asigura că am tot ce îmi trebuie pentru învățarea online – laptopuri pentru toți copiii și profesorii, posibilitatea tehnică de a transmite acasă activitatea din clasă, o platformă de lucru online etc.

Aș face un plan de organizare a claselor și a grupelor de copii, astfel încât jumătate de clasă să fie la școală, jumătate acasă.

Aș face schimbări în mediul școlar pentru învățarea în aer liber – aș amenaja spații de învățare, clase în aer liber, în curte, în grădină.

Aș gândi/ prelua modalităi  și instrumente de evaluare  a elevilor și de monitorizare a activităților de învățare.

Aș analiza ce a mers și ce nu a mers în perioada anterioară de învățare la distanță și aș lua măsuri de îmbunătățire.

Aș vorbi cu fiecare profesor și aș analiza pentru fiecare disciplină parcurgerea curriculumului și m-aș gândi cum să recuperez ce nu s-a predat/ învățat.

Aș planifica activități de recuperare pentru elevii care nu au participat la orele de învățare la distanță din semestrul al II-lea.

Aș găsi cursuri bune și aș trimite la activități de formare profesorii care nu s-au descurcat prea bine online.

I-aș sfătui pe profesori să încerce să reorganizeze curriculumul din perspectiva acestui tip de învățare, blended learning, și să se gândească la ce ar preda față în față si ce online.

Aș face schimbări importante în comunicarea cu părinții și cu personalul, cu accent pe transparență, dialog și colaborare.

Și, cum am mai zis și altă dată, aș planifica cu consilierul școlii un program pentru starea de bine a elevilor și a profesorilor.