Reggio Emilia, din nou, de 23 februarie

 

Ziua de 23 februarie e și despre Loris Malaguzzi, creatorul modelului educațional de educație timpurie Reggio Emilia, care ne spune că, atunci când realizează sarcini de lucru sau când se joacă, copiii au 100 de căi de a gândi și învăța. Acestea sunt considerate a fi limbaje simbolice, care includ desenul, sculptura, pictura, modelajul, scrisul, vorbirea, mișcarea, cântecul, arta dramatică etc. Sunt căi de comunicare prin care copiii învață și prin care își exprimă cunoștințele și emoțiile. Cele 100 de limbaje reprezintă numeroasele fațete ale potențialului unui copil, abilitățile lui de a se minuna și de a investiga. Cele 100 de limbaje ne amintesc de faptul că există multiple căi de a vedea și multiple căi de a fi.

Extraordinara lecție a lui Malaguzzi (23.02.1920 - 30.01.1994), adresată educatorilor din toată lumea, e sintetizată în celebrul text ”Invece il cento c’e”, un adevărat manifest pentru reformarea acelor grădinițe și școli care le fură copiilor 99 din cele 100 de limbaje prin care aceștia se pot exprima. În imagine e traducerea textului, pe care am făcut-o în 2014.

Am vizitat grădinițe în sistem Reggio Emilia din Italia și din Spania, am participat la ateliere de formare, am analizat acest sistem de educație și l-am prezentat pe blog de-a lungul anilor. Undeva, în 2013, am scris pentru CCD DB trei curricula de formare a cadrelor didactice, intitulate „Noi abordări ale educației timpurii în grădiniță”, „Cunoașterea copilului și relaționarea în educația timpurie” și „Grădinița și comunitatea –pentru o pedagogie a relațiilor”, cursuri acreditate de ME, urmate de sute de educatoare din DB, MS, AB, SV, PH, BT, cu suporturi de curs pe care le-am realizat împreună cu experți italieni din Reggio Emilia, vestita Carla Rinaldi, colaboratoare apropiată a lui Loris Malaguzzi, Elena Giacopini, Antonia Ferrari și alții. Am coordonat realizarea a 12 studii de caz pe subiectul abordării educaționale Reggio Emilia:

1. diferitele forme de gestiune

2. organizarea grădinițelor

3. educatorul, atelieristul și pedagogul în cămine și grădinițe

4. formarea personalului didactic: valori și strategii

5. arhitectura și pedagogia în dialog, copii, spații, relații

6. imaginea copilului și teoria celor 100 de limbaje

7. predarea și învățarea: ce fel de relație

8. observare, interpretare, documentare

9. construind comunitatea: participarea familiilor între oraș și școală

10. diferențele în dialog

11. grădinița și experiențele privind continuitatea cu școala primară

12. limbajul mâncării, alimentația în grădinițe și în școală, principii de nutriție, dieta echilibrată, educația descoperirii gustului.

A fost, poate, cel mai greu proiect în care am fost implicată, am muncit enorm, împreună cu o echipă bună de management, dar satisfacțiile au fost mari. Dacă aș fi avut resurse financiare suficiente, mi-ar fi plăcut să înființez o grădiniță de inspirație Reggio, e unul dintre visurile neîndeplinite. Și acum am în minte minunățiile văzute în Italia, las aici câteva fotografii de acum cincisprezece ani.

Reggio Emilia, cei mai buni

M-am specializat în abordarea Reggio Emilia pentru educație timpurie timp de trei ani, între 2010 și 2013, când am lucrat alături de alți colegi români și de experți ai Reggio Children Italia și ai Associació de Mestres Rosa Sensat din Spania pentru a crea premizele de transfer al acestui model și în contextul românesc. Am scris pe blog primele articole din România despre cum arată și cum sunt organizate cele mai bune grădinițe din lume (vreo 15 postări, începând cu anul 2013), am acreditat la minister două cursuri de formare pentru educatoare, am scris împreună cu experți Reggio Children două suporturi de curs consistente, iar în 2014 am realizat prima traducere în lb. română a poemului scris de întemeietorul modelului RE, Loris Malaguzzi, „Cele 100 sunt aici.”

Mă bucur că, peste zece ani de la experiența mea cu RE, am fost din nou implicată într-un eveniment dedicat acestei teme, conferința „Cele 100 de limbaje ale copilului – introducere în abordarea educațională Reggio Emilia”, București, 17 mai 2024, organizată de Grădinița Equilibrum, Primăria Municipiului Bucureşti și Kinderpedia.

Așa ar trebui să construim educația în România, să punem cărămidă peste cărămidă, să așezăm ce se face peste ce s-a făcut deja, să combinăm creativ experiența vastă și solidă a celor mai în vârstă din acest domeniu, cu entuziasmul și energia tinerilor. Luatul mereu de la capăt și combinațiile pe interese sunt păguboase.

Premiul LEGO 2015 merge la....

foto credits: Centro Internazionale Loris Malaguzzi)

Astăzi, LEGO Foundation a acordat premiul său anual Carlei Rinaldi, președinta Reggio Children, o persoană remarcabilă, pe care am cunoscut-o și cu care am colaborat într-un proiect de educație timpurie. De la Carla Rinaldi am auzit prima oară de filosofia Reggio și de cele 100 de limbaje ale copilului, despre care am mai scris pe acest blog, întotdeauna cu multă admirație. Mă bucur că valoarea acestui model de educație timpurie este încă o dată recunoscută la nivel mondial și că vocea și reprezentanta sa cea mai de seamă a primit acest premiu prestigios.

La decernarea premiului, Kjeld Kirk Kristiansen, chairman al LEGO Foundation și proprietarul LEGO Group, menționa:

 “We honour Carla not only for her tireless dedication to children’s natural curiosity and growth, but for her contribution to ensuring that the schools in Reggion Emilia with Reggio Children and its innovative approach to education has reached out from Northern Italy and inspires people and organisations around the world.”

Premiul LEGO se acordă începând cu anul 1986 persoanelor și organizațiilor care au contribuit într-un mod remarcabil la îmbunătățirea vieții copiilor.

( mai multe despre acest eveniment: aici)

Cum se învață într-o școală de inspirație Reggio Emilia

foto credits: Reggio Children

Un articol foarte bun despre cum sunt puse în practică într-o școală cele 5 principii ale învățării specifice modelului Reggio Emilia:

1. Toți copiii sunt competenți, curioși și creativi.
2. Învățarea are loc într-un sistem complex de relații.
3. Întrebările și interesele copiilor stau la baza experiențelor de învățare.
4. Copiii se exprimă prin mai multe limbaje.
5. Prin procesul de documentare copiii și adulții reflectează asupra experiențelor de învățare.

Dacă e 23 februarie, e Loris Malaguzzi

Astăzi e ziua lui Loris Malaguzzi (23 feb. 1920 - 30 ian. 1994), pedagogul căruia orașul Reggio Emilia din Italia îi datorează o filosofie inovatoare și cel mai bun model de educație timpurie din lume. Iată-l într-unul dintre foarte puținele interviuri pe care le-a dat, în care vorbește despre copilul ca purtător și creator al propriei inteligențe și cercetător înnăscut:


(alte articole despre modelul Reggio Emilia și Loris Malaguzzi aici:http://ancatirca.blogspot.ro/search/label/Reggio%20Emilia)

Educația timpurie în Reggio Emilia - prezentare generală

Foto din arhiva personală

Grădinițele din Reggio Emilia au la bază un principiu important al lui Loris Malaguzzi (profesorul și filozoful care a pus bazele acestui model de educație timpurie) și anume, că un copil nu este o persoană imatură, ci una cu mult potențial, capabilă să contribuie la propria dezvoltare. Prin urmare, o grădiniță trebuie să fie un loc al experimentului, în care copilul să se poată exprima prin nenumărate limbaje (cuvinte, pictură, muzică, modelaj etc.), ajutat de o echipă de adulți formată din educatoare, profesorul de arte plastice (atelierista) și pedagogul/ expertul în educație.  

În activitățile zilnice, copiii  își dezvoltă creativitatea în multiple feluri:  jucându-se cu lumini și umbre, pictând, modelând lutul, realizând construcții din lemn, pietre sau hârtie, utilizând computerul sau microscopul etc.

Toate activitățile sunt înregistrate în cadrul unui proces specific, numit documentare, prin care se urmăresc pas cu pas dezvoltarea și progresul fiecărui copil, ilustrate în fotografii, desene, cuvinte, lucrări ale elevilor etc., care sunt afișate și puse și la dispoziția părinților.

Important de subliniat că toate aceste activități au loc în spații special construite și amenajate pentru a pune în practică filosofia Reggio, care consideră că spațiul  este un al treilea educator. În grădinițele din Reggio Emilia, spațiul claselor comunică cu grădini sau curți exterioare și sunt astfel construite încât copiii să aibă acces în cât mai multe locuri pentru a-și alege la ce activități să participe sau să își poată privi la lucru colegii de grupă sau din alte grupe.

Spațiu dintr-o grădiniță din Reggio Emilia - foto din arhiva personală

Un rol important în educația copiilor din Reggio Emilia îl au părinții, care se implică ca voluntari în diverse activități, realizează diverse obiecte necesare amenajării spațiului, colaborează între ei sau participă la activitățile copiilor. La finalul programului de grădiniță, părinții au posibilitatea să se întâlnească cu educatoarele pentru a vorbi despre progresul copilului, pentru a-și exprima propriile îngrijorări și opinii, astfel încât să existe o abordare educațională comună a școlii și a familiei.

Grădinițele din Reggio Emilia sunt sprijinite de autoritățile locale, care investesc o treime din buget în educația timpurie.

La finalul vizitei de studiu in Reggio Emilia, cu formatoarele, experte Reggio Children, Elena Giacopini și Antonia Ferrari - foto din arhiva personală - 2011

Pentru a promova ideile lui Loris Malaguzzi și ale modelului de educație timpurie Reggio Emilia,  pentru  a menține calitatea procesului didactic din grădinițele din oraș, dar și pentru a manageria cererea extrem de mare de formare la fața locului, care vine din toate colțurile lumii, a fost înființată Reggio Children, o organizație locală cu capital mixt public - privat (în care municipalitatea are procentul majoritar) ale cărei venituri sunt investite în cercetare, dezvoltare profesională și amenajarea grădinițelor (textul susține materialul video de mai jos realizat de Rai Uno).