Noua lege a educației este inoportună (14)

 

Aleph News m-a contactat azi în legătură cu legea educației. Am spus următoarele: este o lege 𝐢𝐧𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚̆, nici un stat din lume nu a schimbat legile educației după pandemie, ci a luat măsuri de refacere a sistemului de învățământ după această perioadă grea; este o lege 𝐧𝐞𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟ic, nu există studii, analize și cercetare serioase și complexe, care să motiveze schimbările propuse prin lege ( de ce BAC cu probă transdisciplinară - vezi legea Câmpeanu și nu cu 5/6 probe - vezi legea Deca sau altfel?); este o lege care 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐧𝐨𝐮𝐚̆, care nu propune o reformă radicală, o schimbare de paradigmă, care ar motiva apariția unor schimbări de legislație. Venim cu legi noi când dorim să facem schimbări profunde în sistem. În plus, cea mai mare greșeală pe care o face ministerul este că textul legii nu a fost făcut public ( cam pe la minutul 11:30 ).

https://alephnews.ro/.../stirile-de-la-ora-1800.../

Legea educației - oferta liceelor pedagogice (13)

 

Deși am zis că nu voi mai comenta noua lege a educației deoarece nu avem un text oficial disponibil, ci doar unul venit pe surse (chestia asta cu secretizarea e o mare greșeală, care, sper, că va fi decontată de autori), o fac pentru că am primit mesaje de la directori de colegii și licee pedagogice, care mă roagă să îi susțin în protestul lor împotriva eliminării specializării de educator-învățător din oferta liceelor pedagogice. 

Și da, îi susțin, iar motivul este simplu și vine din experiența mea directă, de 40 de ani de lucru în educație - cei mai buni învățători pe care i-am întâlnit sau cu care am lucrat erau absolvenți de școli normale/ licee pedagogice. De ce să stricăm ceva care funcționează? De ce nu găsim soluții prin care să dezvoltăm ceea ce există și nu să eliminăm ce este valoros? Liceele pedagogice de la noi au în spate o tradiție îndelungată și funcționează în clădiri vechi și impozante, cu personal bine pregătit și rezultate foarte bune.

Știu că nu ne pliem pe standardele valabile în lume, care prevăd studii superioare de specialitate pentru învățători, dar sunt sigură că s-ar fi găsit modalități de a impune acest lucru, în termen de x ani, pentru absolvenții învățători de licee pedagogice să continue studiile de specialitate, dacă, bineînțeles, autorii legii ar fi fost cu adevărat interesați de ce se întâmplă în sistem și s-ar fi consultat cu profesorii și directorii vizați direct de aceste schimbări. Putem construi și fără să dărâmăm ceva care funcționează, mai ales că avem atât de puține lucruri care merg bine în educația din România.

 

Un fresh corner pentru starea de bine în școală

Îmi face plăcere să încep ziua cu așa o veste și să văd că se poate și la noi, doar să vrei și să muncești pentru ideea ta. 

 

Azi, la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”din Timișoara, a fost inaugurat un fresh corner, amenajat în spațiul vechii cantine. E un spațiu cu un design modern, așa cum am văzut în școlile din străinătate. 

 

De azi, aici, copiii și profesorii vor găsi un meniu variat și echilibrat, gândit de un nutriționist, cu salate, budincă de chia, sucuri naturale, tot felul de sandwichuri. 

 

E și acest lucru parte a ceea ce înseamnă starea de bine la școală, grija pentru o alimentație sănătoasă.

 

 

Felicitări

celor care au gândit și au realizat acest proiect, un mare bravo pentru doamna directoare Muntean ! 

 

photo credits - pagina de FB  a dnei directoare

 

AI vine peste noi

 

V-am zis de mai multe ori că nu suntem racordați la ce se întâmplă în lume cu educația, nu citim ce se scrie, nu analizăm și nu ne pliem pe tendințele moderne și inovatoare, am rămas încremeniți în mentalități depășite și în practici din alt secol. Nu știu de ce se întâmplă asta, poate că decidenții nu au timp sau nu știu să o facă, dar pot avea un consilier care cu asta să se ocupe, să citească în engleză și franceză studii și analize ale unor instituții de marcă, să vină cu informări, o dată pe lună, în legătură cu ce mai zic UNESCO, Banca Mondială, UNICEF, OECD, EU și altele în legătură cu educația.

În timp ce ne chinuim să vedem dacă modulele sunt mai bune decât semestrele sau câte examene să dăm la admitere în liceu sau dacă să dăm teze sau nu, iată, vine AI, inteligența artificială, peste noi, rapid și copleșitor și va schimba în următorii ani modul în care trăim și, evident, și pe cel în care facem educație (ați citit, probabil, pe facebook, răspunsurile date de o aplicație AI la tot felul de întrebări puse, sunt năucitoare). De exemplu, va fi cu teme date pentru acasă rezolvate de AI? Nu știm încă, dar nici nu discutăm și analizăm problema, nu sunt proactivi, cum fac alții.

 

EU și UNESCO au publicat recent ghiduri referitoare la AI în educație, în care analizează beneficiile și riscurile acestui domeniu complet nou, în care sunt propuse cadre de funcționare (frameworks) și sunt date exemple de utilizare în școli și universități. Culmea, ghidul EU este și în limba română. Link AICI pentru cine este interesat.

O minunăție de bibliotecă școlară

 

Școală plus autorități locale egal o astfel de minunăție de bibliotecă, pe care mi-aș dori-o în toate școlile din România. Ne plângem că avem mulți analfabeți funcțional, dar nu facem nimic, ne ținem de scos niște legi proaste. Cum ar fi fost să avem un program național dedicat unor astfel de amenajări în școli, coordonat de minister? Bani ar fi fost.

(credits fotografii: Mihai Anastasiu, la Școala Anghel Saligny din Focșani)

 

 

 

A 14a cancelarie altfel, cu stare de bine

 

Așa e viața, de la agonie, la extaz. Dacă îți vine să urli de ce fac decidenții cu educația din România, vin niște momente ca acesta, când primești aceste fotografii cu noua cancelarie de la școala din comuna Boldur, jud. Timiș ( a 14-a din țară, cei care m-au anunțat). Asta aș vrea să se întâmple în toate școlile de la noi, oamenii să colaboreze, să lucreze cu drag, să stea de vorbă unii cu alții, în condiții bune și într-un mediu prietenos.

Pentru că toate acestea vor ajunge, într-un fel sau altul, și la copii, știți ce spun eu de câțiva ani, dacă profesorilor le este bine, atunci le va fi bine și copiilor.

Au o directoare, Cut Flavia, care ar merita intervievată și întrebată cum reușește să facă aceste lucruri, o femeie care ar trebui să fie un exemplu de succes la nivel național, care s-ar cuveni să apară la televizor și în presă și să le spună și celor care nu cred că, iată, se poate.

Mie mi-au dat lacrimile, vă spun sincer, să îți vezi ideile puse în practică în școli și cartea în multe cancelarii din țară, e mai mult decât am visat vreodată. Mă înclin.

 

 

Starea de bine eudemonistă și hedonistă

În cursurile mele, pun accent pe aducerea în școli a ceea ce se numește starea de bine eudemonistă, care înseamnă orientare către creștere, motivație, împlinire, încredere în sine și asumarea unor scopuri pe termen lung atât de către elevi, cât și de către profesori. Este ceea ce menționez în definiția pe care o dau stării de bine și anume, „a funcționa bine, pe mai multe planuri – cognitiv, social, spriritual, emoțional și fizic” (vezi A.Tîrcă, „Hai cu starea de bine în școală!”, 2021, 2022). Este un proces dificil și de durată, care necesită o abordare la nivelul întregii școli, o bună planificare și organizare, formarea profesorilor și a directorului, astfel încât școala să crească, în timp ca o casă a stării de bine. Această abordare aduce transformări majore, care vor avea impact supra vieții de adult a copiilor.

 

În același timp, amintesc că nu este de neglijat nici luarea în considerare a stării de bine de tip hedonist, care înseamnă organizarea unor momente sau activități care să aducă plăcere imediată, emoții pozitive, fericire, care să alunge gândurile negative și să dea satisfacții pe termen scurt. Această abordare este una care nu produce schimbări mari și sustenabile, dar este mai ușor de adus în școli, activitățile le plac copiilor și mulți profesori sunt dornici să le organizeze.

 

Personal, cred că ambele abordări pot fi utilizate în școli, în procent de 80-20, cum sugera o cercetare pe acest subiect (Schotanus-Dijkstra) et al., 2016), care concluzionează că, „dacă ambele se vor regăsi în viața personală sau instituțională, atunci starea de bine este la un nivel mai înalt decât dacă s-ar urma doar o cale.”

 

„Un grup al cercetării a urmărit doar calea hedonistă, unul pe cea eudemonistă, încă unul pe ambele și unul niciuna. Constatarea principală a fost că indivizii cu motive atât hedoniste, cât și eudemoniste – în comparație cu indivizii din celelalte trei grupuri – au avut cele mai favorabile rezultate în ceea ce privește vitalitatea, admirația, inspirația, transcendența, afectul pozitiv și sensul în viață.” Adică, au „înflorit” cel mai mult.

 

 

 

 

 

Relax, începe 2023

Dacă aș mai fi directoare de școală, anul acesta aș avea grijă de profesorii mei și acesta ar fi obiectivul numărul 1 pentru 2023, pentru că mulți sunt obosiți, frustrați, blazați și lipsiți de speranța în mai bine în educație. 

Pentru asta, aș reseta școala, aș încetini ritmul, aș merge cu ea pe un nivel minim de funcționare, adică fără hei-rupuri, fără activități multe și lipsite de substanță, fără stat drept în fața cerințelor fără miză ale inspectoratelor. Aș merge pe un principiu sănătos, „puțin și bun”. 

În schimb, maxim la calitatea lecțiilor, monitorizarea lor, sprijin și intervenție ameliorativă, ochii pe progresul fiecărui elev și pe partea de dezvoltare socio-emoțională. Minim la participarea la cursuri slabe, la proiecte din vorbe, în spatele cărora unii fac bani frumoși. 

M-aș concentra pe construirea de relații, de toate felurile, între noi, profesorii, între noi și copii, între noi și părinți. Aș insista să reflectăm împreună asupra a ceea ce facem, să împărtășim idei, să vorbim despre ce am mai citit legat de educație, la ce evenimente am participat. 

Aș face undeva o sală de relaxare pentru profesori și elevi, aș amenaja o cancelarie prietenoasă, în care să ne simțim bine și ne-am întreba la o cafea ce să facem pentru a le fi bine copiilor din școala noastră. 

Relax, începe 2023.