Skype Translator e ”wow”

În timp ce ne tot chinuim să depolitizăm sistemul și să schimbăm câte ceva prin curriculum, Skype  deschide un nou capitol în comunicare și, implicit, în educație și învățare – Skype Translator. Peste foarte puțin timp vom putea vorbi cu oricine, oricând, în orice limbă.

E chiar ”wow”, uitați-vă la fețele copiilor.

O zi de școală din viitor

foto credits: evolo.us

E tot mai clar că în viitorul apropiat procesul de învățare construit după modelul unei fabrici (cu structuri și organizare standard) va fi tot mai nepotrivit pentru copiii unei lumi care se schimbă fundamental, inclusiv sub influența noilor tehnologii. Prin urmare, să ne așteptăm ca o zi de școală să arate cam așa, peste nu foarte mulți ani:

”Unii copii citesc în niște fotolii confortabile. Alții caută răspunsuri la o investigație științifică lângă un iaz din apropiere. Unii sunt  în fața computerelor și  lucrează la matematică sau descoperă structura ADNului. Alții colaborează pe un proiect cu prieteni din alte țări.Un grup pune în scenă o bătălie din Evul Mediu, în timp ce alții învață într-un loc de muncă real. A construi, a face, a imagina, a interacționa, a investiga, a reflecta, a conecta, a participa. Va fi o provocare. Vor fi așteptări mari.Și vor fi tone de de variațiuni.

Elliot Eisner punea adesea întrebarea ”Dacă niște extratereștri ar veni pe pamânt și ar intra într-o școală, ce ar crede despre rostul  acesteia?”Cam acestea ar fi răspunsurile, nu-i așa? Să te învețe să stai în bancă? Să te învețe să te ridici și să te miști cu turma când auzi un clopoțel sunând? Să te învețe să stai nemișcat 40 de minute? Să te învețe să îți controlezi nevoile fizice ale corpului? Să te învețe să răspunzi la întrebările unei persoane care stă în fața ta și care știe deja răspunsurile? E imposibil să nu îți dai seama că o școală arată cam ca un loc de formare pe teme de management al comportamentului.

Nu e nicio diferență semnificativă între cum e concepută o zi la școală și una într-un loc de muncă în industrie – cu  orar, cu constrângeri, cu structuri, cu sarcini, ca un sistem bine organizat.E ceea ce noi, adulții, tindem să concepem fără măcar să ne mai gândim.

Când te uiți însă la copii, vezi că ei creează soluții diferite: joaca, jocul, descoperirea, interacțiunea. Ei observă lumea, ei gustă cu gura, ei ating lucruri. Ei se conectează cu lumea pentru a o învăța. Ei o experimentează cu simțurile. Și, vorbind cu cei din jur, ei creează înțelesuri și idei uimitoare și interpretări  din care învățăm si noi, ceilalți.

Nu e mare lucru să dorim ca o zi de școală să fie structurată în jurul modului natural si individual în care învățăm. Să fie proiectată/ concepută în jurul unor idei precum: descoperirea informației, conectarea cu lumea reală, discutarea experiențelor noastre cu lumea din jur.

........o zi de școală din viitor va fi una proiectată pentru a fi relevantă pentru copil, pentru implicarea lui și pentru dezvoltarea lui.”

( Sandy Speicher)

sursa:http://blogs.kqed.org/mindshift/2011/02/the-school-day-of-the-future-is-designed/