Un reper necesar pentru orice lider educațional- profilul unei școli bune în sec.XXI

Deși îmi vine să nu mai fac nimic, dată fiind mizeria politică a acestor zile, am ales, totuși, să răspund invitației ISJ Ialomița și să particip astăzi la conferința lor despre leadership. Voi vorbi (online) despre profilul unei școli bune în acest secol – un reper esențial pentru orice lider educațional, dar mai ales pentru directorii de școli care, sperăm, vor susține anul acesta concursul și vor elabora strategii de dezvoltare.

Așa cum le spuneam cursanților pe care i-am avut zilele trecute: nu poți construi o strategie, dacă nu ai clar în minte școala pe care vrei să o ai peste 4–5 ani. Problema nu mai este că nu vrem schimbare, ci că nu știm suficient de clar încotro mergem, nu am identificat direcția, nu am stabilit repere de calitate, nu am definit în nicio politică educațională ce înseamnă o școală bună în România.

Pe baza cercetărilor și teoriilor dezvoltate în domeniu, a experiențelor personale de leadership școlar, a activității îndelungate în educație și a valorificării interacțiunilor complexe pe care le-am avut cu școli din România și din străinătate, precum și pe baza lecțiilor învățate din numeroase proiecte și programe educaționale pe care le-am inițiat sau în care am fost implicată, am conturat un profil al unei școli bune și am ajuns la concluzia că o școală bună pentru prezent și viitor are cel puțin următoarele 10 caracteristici:

1. asigură progresul FIECĂRUI copil.
2. pune accent pe învățare și pe dezvoltarea competențelor necesare pentru prezent și viitor; progresul este evaluat în mod regulat.
3. leadershipul este inovator și personalul se raportează la scopul comun.
4. e o organizație care învață.
5. are un climat prietenos și stare de bine.
6. funcționează ca un ecosistem.
7. are o cancelarie colaborativă.
8. are profesori bine pregătiți.
9. formează buni cetățeni.
10. colaborează bine cu părinții și comunitatea.

Punctul 9 este extrem de important, poate nu am fi ajuns în situația politică de azi, dacă școlile s-ar fi aplecat mai mult și asupra acestui aspect.

Toate aceste caracteristici sunt descrise în detaliu în cea mai recentă carte a mea „Cum să ne transformăm școala”, Editura Cartex, 2025.

În concluzie, pentru o viitoare strategie de reformă, apreciez că ne aflăm aici - am înțeles DE CE-ul schimbării, urmează să găsim DIRECȚIA, pentru ca apoi să învățăm CUM să facem schimbarea.

Reggio Emilia, cei mai buni

M-am specializat în abordarea Reggio Emilia pentru educație timpurie timp de trei ani, între 2010 și 2013, când am lucrat alături de alți colegi români și de experți ai Reggio Children Italia și ai Associació de Mestres Rosa Sensat din Spania pentru a crea premizele de transfer al acestui model și în contextul românesc. Am scris pe blog primele articole din România despre cum arată și cum sunt organizate cele mai bune grădinițe din lume (vreo 15 postări, începând cu anul 2013), am acreditat la minister două cursuri de formare pentru educatoare, am scris împreună cu experți Reggio Children două suporturi de curs consistente, iar în 2014 am realizat prima traducere în lb. română a poemului scris de întemeietorul modelului RE, Loris Malaguzzi, „Cele 100 sunt aici.”

Mă bucur că, peste zece ani de la experiența mea cu RE, am fost din nou implicată într-un eveniment dedicat acestei teme, conferința „Cele 100 de limbaje ale copilului – introducere în abordarea educațională Reggio Emilia”, București, 17 mai 2024, organizată de Grădinița Equilibrum, Primăria Municipiului Bucureşti și Kinderpedia.

Așa ar trebui să construim educația în România, să punem cărămidă peste cărămidă, să așezăm ce se face peste ce s-a făcut deja, să combinăm creativ experiența vastă și solidă a celor mai în vârstă din acest domeniu, cu entuziasmul și energia tinerilor. Luatul mereu de la capăt și combinațiile pe interese sunt păguboase.

Despre educație cu John Hunter

foto credits - Kindertrips

Săptămâna trecută, John Hunter, creatorul Jocului Păcii Mondiale, a vorbit pe teme legate de educație alternativă și învățare experiențială, în cadrul unei conferințe organizate la București de Verita International School. Pentru cei care nu am ajuns la respectiva conferință, un articol de pe Kindertrips ne prezintă o sinteză a principalelor informații legate de educația alternativă și învățarea experiențială pe care John Hunter le-a oferit celor prezenți:

😊 În munca de pedagog, e bine să îți amintești întotdeauna că ești aici pentru a-i servi pe alții și pentru a face viața copiilor mai bună. Trebuie să procedezi cum e mai bine pentru copii, nu pentru tine! Pentru a fi capabil să acționezi astfel, este necesară o bună cunoaștere a elevilor, a nevoilor reale, pasiunilor sau dificultăților pe care le întâmpină. Una dintre ideile cheie, care a revenit în mod recurent în timpul conferinței, a fost aceasta: ”construiește un curriculum în jurul a ceea ce elevii iubesc, astfel încât ei să rămână conectați cu ceea ce iubesc!”.

😊Un bun pedagog face introspecție în permanență, își analizează defectele, nu se supraestimează, caută mereu o cale să crească, să evolueze ca dascăl și să își depășească limitele.
”Mă examinez în permanență, încerc să văd cine sunt cu adevărat, mă uit în special la imperfecțiunile mele, la defectele care poate îl opresc pe un copil din a învăța. Le las spațiu copiilor pentru a descoperi dincolo de învățăturile mele. Noi, oamenii, ne vedem ca fiind buni la tot, în general. Dar eu prefer să fac instrospecție zilnic.”

Continuarea articolului de pe Kindertrips aici