Cine are grijă de profesori?

 

Un sistem educațional care vrea calitate are grijă, în primul rând, de profesori. Pentru că schimbarea în educaţie depinde de ceea ce fac şi de cum gândesc profesorii. Ce s-a făcut în România pentru profesori în ultimii zeci de ani? S-a modernizat formarea lor inițială? Fac mai multă practică pedagogică pentru a intra la clase bine pregătiți? A luat cineva de pe umerii lor povara administrativă a documentelor de completat și a debirocratizat școlile? Are profesorul un salariu motivant? Există mecanisme în funcțiune care să îl sprijine pe profesor atunci când are nevoie?

Scriu de mult timp pe blog și vorbesc la cursuri despre nevoia ca profesorii să fie într-o stare de bine pentru a fi performanți. Dau și exemple de inițiative în acest sens, le găsiți în zeci de articole, aici, de exemplu : https://ancatirca.blogspot.com/.../15-idei-pentru-starea...

Toate sistemele performante fac asta. La noi nu s-a putut. Țări foste comuniste, ca a noastră, au făcut reformă adevărată în educație și au ajuns să fie printre primele în lume la PISA. Un exemplu este Estonia, despre care am scris aici: https://ancatirca.blogspot.com/.../estonia-lider-in...

Am preluat de la dl. Victor Guzun fotografia de mai sus și informația care o însoțește: acesta este sprijinul suplimentar pentru profesorii unei școli dintr-o regiune rurală din Estonia, situată la 150 km de capitală. Salariul mediu - circa 2100 Euro, plus bonusuri pentru performanță. Anual - sprijin financiar pentru ochelari de vedere sau lentile de contact (150Euro), decontarea unor cheltuieli pentru menținerea sănătății, pentru sport sau masaj (200Euro), cadouri de zile naştere și de Crăciun, cafea și ceai gratis în cancelarie, activități relaxante, precum ateliere de gătit, curs de teatru și de pictură, plus întâlniri de reflecție și feedback și întâlnirea aceea de evaluare la final de an cu directorul, despre care am scris și eu aici, care se termină cu nevoi de formare identificate: https://ancatirca.blogspot.com/.../intalnirea-de-evaluare...

La ei se face, la noi se vorbește despre cum ar trebui să fie și nu se face nimic.

Estonia, lider în educație

Guvernele care sunt serios preocupate de soarta educației și de binele elevilor și al profesorilor iau măsuri pentru a schimba modul în care se învață zi de zi în școli. Este și cazul Estoniei, țară în care, începând cu septembrie 2026, școlile (dacă vor dori, pentru că au autonomia de a decide ce li se potrivește) vor începe ziua de curs la ora 9:00, în loc de ora standard actuală, 8:00. Am postat și eu aici de mai multe ori rezultate ale cercetării (evidence-based, că tot ne place) care au constatat că o oră în plus de somn este benefică copiilor și adolescenților de azi. Nu mai zic că o văd pe nepoțica mea cât de greu se scoală pentru a ajunge la școală la ora 8 și cât de bine i-ar prinde să înceapă școala la 9.

Estonia (https://eurydice.eacea.ec.europa.eu/.../estonia-changes...) propune și alte măsuri care vizează starea de bine a copiilor, unele de bun simț, precum:

- pauza de prânz va avea 20 de minute continue pentru servirea mesei, excluzând timpul petrecut la coadă sau pe drumul către cantina (pentru cei care nu știu, în Estonia fiecare copil beneficiază de prânz gratuit în fiecare zi);

- școlile trebuie să includă cel puțin 20 de minute de activitate în aer liber în timpul zilei;

- trebuie asigurate spații de depozitare sigure și protejate de intemperii pentru biciclete și trotinete;

- nu este permisă desfășurarea lecțiilor în săli de clasă în care temperatura interioară depășește 27 °C (te apucă plânsul dacă faci comparație, am vorbit cu elevi de la noi care mi-au spus în ce condiții de caniculă au dat examenele anul acesta!!!)

- autoritățile locale trebuie să organizeze transportul elevilor care au trasee școlare ce traversează șosele cu trafic intens.

Ah, și să nu uităm, Estonia are rezultate academice remarcabile, a se vedea PISA, unde se plasează în primii 10 la nivel internațional.

Mulțumesc, EduPedu, pentru semnalarea măsurilor!

O poveste de succes - reforma educației la estonieni

Am citit în dimineața asta un interviu excepțional despre cum Estonia și-a reformat cu succes educația și ne-a arătat că, dacă se vrea, se poate (locul 3 la PISA 2015). A învățat de la vecinii finlandezi, dar nu i-a copiat, pe scurt, reforma însemnând următoarele:
🖍️echitate și incluziune cât cuprinde, cu prânz gratis la școală pentru fiecare copil, manuale, transport și activități extracurriculare oferite fără nicio contribuție financiară din partea părinților;
🖍️opțiuni de tip „long day” pentru majoritatea școlilor, care nu se închid după ore, ci oferă elevilor posibilitatea de a-și face temele și de a participa la activități sportive, cercuri de de teatru, muzică, pictură etc., la care copiii din familii dezavantajate participă fără să plătească;
🖍️consiliere specializată organizată în fiecare școală pentru copiii care au nevoie de sprijin;
🖍️autonomie acordată directorilor pentru a-și organiza activitatea școlii și a implementa curriculumul după cum consideră că e mai bine;
🖍️accent pe dezvoltarea abilităților practice, cu lecții în curriculum în care elevii învață să gătească, să coasă, să croșeteze, să cioplească lemnul etc. și cu dotări pe măsură în școli, gen bucătării și spații speciale pentru astfel de activități;
🖍️autoevaluarea periodică și extrem de serioasă a școlilor;
🖍️masterat obligatoriu pentru profesori
și tot așa.

Am scris și acum 2 ani, aici, despre măsurile luate și progresul făcut de această țară în ceea ce privește educația. Am putea învăța multe de la ei.